Comunicarea a avut rolul cel mai important în organizaţii, în perioada crizei

Studiul demonstrează faptul că stabilirea unei legături clare între activităţile de comunicare şi facilitarea proceselor de afaceri – în locul axării pe consolidarea imaginii şi a reputaţiei – are un impact pozitiv asupra planificării bugetelor.

Cercetarea realizată de Asociaţia Europeană pentru Educaţie şi Cercetare în Relaţii Publice (EUPRERA) şi Asociaţia Europeană a Directorilor în Comunicare (EACD) monitorizează tendinţele în managementul comunicării şi analizează impacturile crizei globale asupra departamentelor de comunicare şi a agenţiilor.

Mai mult, acesta identifică principalele probleme strategice, domenii de practică şi instrumente şi discută în detaliu aspecte specifice, cum ar fi indicatorii de excelenţă şi de putere, efectele mediilor de socializare, stilurile de conducere, nivelul de satisfacţie la locul de muncă sau salariile. Cantitatea enormă de date adunate în această primăvară a fost analizată cu ajutorul unor metode de cercetare socială empirice şi a calculelor statistice.

Concluzii principale:

– Impactul recesiunii: 72% dintre respondenţi au declarat că, în perioada crizei economice, comunicarea a jucat un rol tot mai important în organizaţia lor. Cu toate acestea, numai 22% au reuşit să îşi consolideze resursele în comparaţie cu alte departamente, în timp ce 37% au pierdut mai mult decât media. Studiul demonstrează faptul că stabilirea unei legături clare între activităţile de comunicare şi facilitarea proceselor de afaceri – în locul axării pe consolidarea imaginii şi a reputaţiei – are un impact pozitiv asupra planificării bugetelor.

– Gradul de satisfacţie la locul de muncă: În general, specialiştii europeni în comunicare sunt mulţumiţi de situaţia locului lor de muncă (69%), deşi există o diferenţă considerabilă între regiuni. Cei mai mulţumiţi sunt est-europenii (75%), iar cel mai puţin mulţumiţi sunt cei din sud (57%). Deşi munca în domeniul relaţiilor publice este considerată interesantă deoarece presupune îndeplinirea unor sarcini variate şi este apreciată de superiori, siguranţa locului de muncă, salariile şi oportunităţile de carieră sunt limitate.

– Stiluri de conducere: specialiştii în comunicare adepţi ai unui stil de lidership participativ sunt mai mulţumiţi şi au o mai mare influenţă în cadrul organizaţiilor lor decât practicienii care folosesc stilul de lidership tranzacţional sau transformaţional. Stilul de conducere participativ îi caracterizează pe superiorii care fac apel la idealuri şi viziuni sau formulează provocări şi încurajează procesul de luare a deciziilor împreună, în cadrul echipelor.

– Indicatori de excelenţă: relaţiile bune cu factorii relevanţi pentru companie, abilitatea de a mobiliza oamenii şi implicarea în mod oficial în procesul de management sunt primele trei caracteristici care definesc un departament de comunicare excelent, conform percepţiei respondenţilor.

– Dezvoltarea disciplinelor şi a canalelor de comunicare: comunicarea corporativă este considerată în continuare cel mai important domeniu al profesiei, urmată de comunicarea de brand. Comunicarea on-line, relaţiile cu presa online şi mediile de socializare au câştigat o importanţă enormă începând cu anul 2009 şi se preconizează o continuare a acestei tendinţe.

– Comunicarea prin reţele sociale: aproape unul din doi specialişti europeni în comunicare (45%) consideră că, în prezent, comunităţile on-line reprezintă un canal important pentru relaţiile publice, în timp ce numai 26% au încredere în Twitter şi 17% în Wikis. Previziunile cu privire la orice platformă de socializare online sunt pozitive, reţele cu conţinut video situându-se pe primul loc. În pofida acestei perspective, numărul organizaţiilor care au început deja să stabilească anumite linii directoare de lucru în acest domeniu, cum ar fi un set de reguli de acţiune în social media, este relativ redus.

– Previziuni pentru viitor: pentru prima oară a fost posibilă efectuarea de analize secvenţiale şi compararea rezultatelor acestui an cu previziunile pentru viitor din ediţiile anterioare ale aceluiaşi studiu. În mod evident, specialiştii în comunicare tind să supraestimeze evoluţia disciplinelor şi a canalelor de comunicare. De exemplu, s-a preconizat o scădere cu 9,5% a importanţei relaţiilor cu presa scrisă între 2007 şi 2010; de fapt, s-a înregistrat o creştere de 5,2%. S-a crezut că importanţa reţelelor de socializare va creşte cu 41,4%, însă această creştere a fost doar de 15,2%. Cu toate acestea, trecerea generală spre un mediu de comunicare mai interactiv este foarte clară.

Aflat la cea de-a patra ediţie anuală, studiul internaţional a fost realizat în parteneriat cu revista Communication Director şi a fost sponsorizat de compania de monitorizare a mass-media Infopaq şi de Grayling, cea de-a doua companie independentă de consultanţă în relaţii publice din lume.

Studiul a inclus 1.955 de participanţi din 46 de ţări şi este, probabil, cel mai complet studiu realizat vreodată în domeniul relaţiilor publice şi al managementului comunicării la nivel mondial. Studiul a fost efectuat de un grup de profesori universitari din 11 ţări, condus de Prof. Dr. Ansgar Zerfass, Germania. Rezultatele sunt disponibile într-un raport oferit gratuit (versiunea cu grafice, 122 pagini, format PDF) on-line, la adresa www.communicationmonitor.eu.