Greşelile de folosire a limbii române sunt în scădere în audiovizual

CNA susţine că anul acesta s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de greşeli la televiziunile de ştiri, Realitatea TV şi Antena 3, şi la canalele postului public, unde se vorbeşte mai îngrijit. De exemplu, TVR Cultural s-a clasat pe primul loc în topul televiziunilor monitorizate cu 9 erori gramaticale, faţă de OTV, care se află la cealaltă extremă cu 77 greşeli de folosire a limbii române în perioada monitorizată.

Clasamentul este continuat de: Pro TV (20), B1 TV (21), Prima TV (21), TVR 1 (21), Realitatea TV (22), Antena 3 (25), TVR 2 (26), Antena 1 (26), Kanal D (28), şi 10 TV (32).

În ceea ce priveşte posturile de radio monitorizate, Radio România Actualităţi a înregistrat 14 greşeli de folosire a limbii române, în timp ce Europa FM a totalizat 11.

Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a afirmat că în general cifrele arată destul de bine, cu excepţia OTV, unde va fi necesar ca CNA să intervină: "Ca şi precedentele rezultate ale monitorizării, cele din octombrie confirmă tendinţa de scădere a numărului de greşeli la toate posturile, cu excepţia OTV, unde probabil vom fi în situaţia să intervenim. Din punct de vedere statistic cifrele arată mai bine. Dacă la primele monitorizări din 2007-2008 se înregistrau frecvent peste o sută de greşeli pe post, iată că astăzi avem între 20 şi 30 de greşeli înregistrate într-o lună la nivelul unui post, cu excepţia OTV", a declarat Răsvan Popescu.

Greşeli de ortografie şi punctuaţie

Rodica Zafiu, coordonatorul proiectului, a afirmat că sunt categorii de greşeli unde lucrurile stau mai bine, pentru că probabil prezentatorii erau mai atenţi la textele care apăreau pe ecran în timpul emisiunilor. “Am constatat că cele mai penibile greşeli, cele propriu-zis de ortografie, de data aceasta au fost cu adevărat puţine. Nu stau lucrurile chiar la fel de bine cu punctuaţia, dar şi aici numărul de greşeli înregistrat a fost totuşi mai mic. Şi unele chestiuni de sintaxă, de acord, au părut să fie într-un număr mai mic în această perioadă", adaugă Rodica Zafiu.

În acest sens, ea a făcut referire la utilizarea fără prepoziţia funcţională "pe" a pronumelui relativ "care" cu funcţie de complement direct şi la utilizarea lui "şi", fără justificare sintactică, în secvenţa "ca şi" în loc de "ca".

Totodată, Rodica Zafiu a spus că au fost constatate la această monitorizare şi "zece greşeli ridicole", care sunt cele mai frapante, chiar dacă nu sunt cele mai frecvente.

Între acestea se numără combinarea sensurilor diferite involuntar comică a unor expresii precum "a avea ceva pe creier" şi "a avea conştiinţa încărcată" (corect: "are o conştiinţă încărcată"); utilizarea improprie a prepoziţiei, într-o construcţie care pare să se extindă în jargonul jurnaliştilor de televiziune: "profităm că aţi intrat în telefon" (corect: "profităm că sunteţi la telefon"); scrierea şi pronunţarea greşită a cuvântului "abţibild" care a fost folosit la plural ca “apţipilduri” şi la singular sub forma de “acţipild”; forma "marşalier" (corect: "marşarier").

La aceste greşeli se adaugă şi folosirea cu pronume reflexiv a verbelor "a risca" şi "a merita": "niciuna dintre băncile de la noi nu se riscă" (corect: "nu riscă"); dezacordul (în contextul unei exprimări excesiv colocviale): "una dintre telenovelele care a spart audienţele" (corect: "au spart"); folosirea invariabilă, cu forma de masculin, a numeralului: "la sfârşitul celor doisprezece zile" (corect: "la sfârşitul celor douăsprezece zile"); acordul greşit al numeralului cu un substantiv neutru: "treizeci şi una de grade" (corect: "treizeci şi unu de grade").

Posturile analizate: TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Kanal D, Antena 3, B1 TV, OTV şi 10 TV şi cele două posturi de radio - Radio România Actualităţi şi Europa FM, au fost alese în funcţie de audienţă, acoperire naţională, pondere a emisiunilor informative şi de dezbatere, asumarea unui rol cultural şi educativ.

În cadrul proiectului au fost monitorizate în special emisiunile de ştiri şi dezbateri din prime-time difuzate de aceste televiziuni şi radiouri - în total 300 de ore de programe. De asemenea, au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective, nu şi secvenţele verbale aparţinând invitaţilor.

Proiect similar în Republica Moldova

De asemenea, la conferinţa de ieri, Răsvan Popescu a anunţat că CNA din România va sprijini Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) de la Chişinău pentru a implementa un proiect de monitorizare a corectitudinii folosirii limbii în emisiunile difuzate de televiziunile şi radiourile din Republica Moldova.

“Luna aceasta am fost la Chişinău şi am semnat un protocol cu omologii noştri de acolo, Consiliul Coordonator al Audiovizualului. La solicitarea lor le vom acorda asistenţă, o să încercăm să le împărtăşim din experienţa noastră în realizarea unui proiect similar privind protecţia limbii române în audiovizual. Urmează ca specialişti de-ai lor să vină la Bucureşti, să îi punem în legătură cu echipa noastră de monitorizare de la Institutul de Lingvistică şi să înceapă şi ei să conceapă şi să deruleze un proiect similar. Sunt foarte interesaţi în acest sens", a mai adăugat Răsvan Popescu.

Extra Info

CNA a demarat în anul 2007 proiectul de monitorizare a corectitudinii limbii române în audiovizualul din România, în parteneriat cu Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române. Primul "Raport asupra calităţii limbii române în audiovizual" a fost publicat în decembrie 2007. Proiectul a continuat în 2008, 2009, 2010 şi 2011, când CNA a făcut publice noi monitorizări privind corectitudinea limbii române la posturile de radio şi televiziune din România.