Posturile de televiziune sunt restante la limba română

Conform raportului de monitorizare, în topul clasamentului cu cele mai multe greşeli, se află postul de televiziune OTV, cu 90 de erori de folosire a limbii române, urmat de:
• Antena 3 – 58
• Realitatea TV – 37
• Antena 1 – 33
• Kanal D – 32

La cealaltă extremă se află postul public TVR 1, cu 14 greşeli, şi TVR Cultural, cu 15 erori de folosire a limbii române.

Greşeli elementare
Astfel, au fost înregistrate câteva greşeli elementare de scriere, în titlurile sau în craw-lurile unor emisiuni de televiziune. Unele privesc scrierea substantivelor, a adjectivelor şi a verbelor (la imperativ) cu ii / iii final, de exemplu:
• „Nu vreau să îmi sperii copii” (Antena 1, 16.III) − corect: copiii;
• „asasinându-şi proprii cetăţeni” (Antena 1, 20.III) − corect: propriii;
• „Cu ochi-n patru” (TVR 1, 22.III) − corect: ochii;”

Alte erori privesc fie absenţa unei cratime necesare – „şi noi avem 200, mâncaţi-aş” (Kanal D, 23.III) – corect: mânca-ţi-aş –, fie prezenţa aberantă a cratimei: „TATĂ-L SCHIMBĂ SCUTECELE” (Kanal D, 7.III) − corect: tatăl.

Dintre greşelile de punctuaţie, continuă să fie numeroase cele legate de utilizarea virgulei, de exemplu omiterea acesteia atunci când trebuie să separe două propoziţii principale juxtapuse: „L-au arestat_ ce mai vrei?” (Kanal D, 4.III); „Îţi dau banii_ îmi dai chitanţa” (TVR 2, 5.III). Virgula apare şi incorect plasată între subiect şi predicat: „În câteva minute vine la Naşul, Măriuca Vulcănescu” (10 TV, 10.III).

Una dintre cele mai frecvente erori morfosintactice constă în dezacordul adjectivelor numerale compuse, formele de masculin fiind folosite în locul celor de feminin. Se poate vorbi de o tendinţă de invariabilizare a numeralului compus, susţin membrii CNA:
• „doisprezece luni” (Antena 3, 26.III, TVR 2, 18.III) – corect: douăsprezece luni;
• „doisprezece mii” (Antena 3, 19.III, Antena 1, 3.III, 10 TV, 22.III, Pro TV, 26.III) – corect: douăsprezece mii;
• „douăzeci şi unu de ore” (Antena 3, 10.III) – corect: douăzeci şi una de ore.

S-a înregistrat frecvent, la majoritatea posturilor monitorizate, utilizarea parazitară a elementului şi postpus prepoziţiei ca: „Ca şi bunici, aţi vrea să luaţi fetiţa acasă?” (Pro TV, 6.III) – corect: ca bunici; „returnarea celor 50.000 de euro ca şi TVA” (Realitatea TV, 10.III) – corect: ca TVA; „nu se mai puteau manifesta ca şi intelectuali” (TVR Cultural, 15.III) – corect: ca intelectuali.

Din punct de vedere gramatical
La toate posturile monitorizate a apărut construcţia respinsă de normă în care punct (din punct de vedere) este nearticulat, deşi e regentul unui genitiv:
• „din punct de vedere al vieţii” (Antena 3, 11.III) – corect: din punctul de vedere al vieţii;
• „din punct de vedere al măsurilor de protecţie” (Realitatea TV, 15.III) – corect: din punctul de vedere al măsurilor.

De asemenea, s-a înregistrat destul de frecvent utilizarea fără prepoziţia funcţională pe a pronumelui relativ care cu funcţie de complement direct:
• „Ştiţi că are un iubit care-l cheamă Adi” (Antena 1, 25.III) – corect: pe care-l cheamă;
• „din discuţia care am avut-o înaintea emisiunii” (Europa FM, 2.III) – corect: pe care am avut-o;
• „o sumă care mi-o trimitea în cont” (B1 TV, 22.III) – corect: pe care mi-o trimitea etc. Greşeala a fost ilustrată de Antena 3, 6.III, 10.III.

“Intervenim şi pe spoturile de publicitate, unde limba română folosită nu este corectă.”, a adăugat Răsvan Popescu, preşedintele CNA, amintind de interzicerea spotului pentru Millennium Bank. ”De exemplu, am intervenit în difuzarea unui spot publicitar care promova serviciile unei bănci, în care apărea versul unei melodii “Pe drumul care voi porni”. În urma sesizării CNA, realizatorii au intervenit, modificând textul: “Pe drumul pe care voi porni”.

Membrii CNA au constatat că unele abateri, care reprezintă tendinţe puternice, contagioase, ale uzului (ca şi, numeralul invariabil doisprezece) sunt, cel puţin la fel de frecvente ca în anii trecuţi. “Se constată însă, ca rezultat pozitiv al autosupravegherii modului de exprimare, o reducere a numărului de erori din celelalte categorii”, declară Rodica Zafiu, Cercetător principal la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti".