Pro sau contra o lege a presei?

70% dintre subiecţi sunt de acord în foarte mare sau în mare măsură cu afirmaţia „o lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic”. Jurnalistii fara functii de conducere declară acest lucru într-un procent mai mare (72%) decât şefii de departamente (68%) şi directorii (54%). Cu toate acestea, 35% dintre respondenţi cred că „o lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”.

Din studiu reiese că presiunile politice, pregătirea insuficientă a jurnaliştilor şi influenţa patronatelor sunt motivele cele mai frecvente ale încălcării normele etice.

Alte date interesante din cercetare

Respectarea regulilor deontologice în practica
_ 31% dintre respondenti spun ca este greu sau foarte greu sa rectifice o eroare aparuta într-un material jurnalistic.
_ 43% dintre subiecti considera ca este greu sau foarte greu sa verifice o informatie din mai multe surse independente; jurnalistii fara functii de conducere spun acest lucru într-o proportie mai mica (39%) decât directorii (50%) si sefii de departamente (57%)
_ Jurnalistii din televiziune spun într-o proportie mai mica (34%) decât cei din radio (43%) si presa scrisa (47%) ca este greu sau foarte greu ca informatia sa fie verificata din mai multe surse independente.
_ 15% dintre respondenti spun ca este greu sau foarte greu sa se acorde dreptul la replica de fiecare data când se impune. Jurnalistii din presa locala considera într-un procent mai mare (86%) decât cei din presa nationala (78% ) ca este usor sa acorde drept la replica.
_ 33% dintre jurnalisti considera ca este greu sau foarte greu sa prezinte punctele de vedere ale tuturor partilor implicate într-un subiect. Procentul acestor raspunsuri este mai mare în rândul jurnalistilor din radio (44%) decât în al celor din presa scrisa (31%) si televiziune (28%).
_ 36% dintre subiecti declara ca este greu sau foarte greu sa respecte dreptul la viata privata.

Importanţa respectarii în practica a principiilor deontologice
_ Cvasitotalitatea jurnalistilor considera foarte importante sau oarecum importante principiile jurnalistice.
_ „Relatarea corecta si echidistanta a informatiilor legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces în justitie” a fost considerata foarte importanta de cel mai mare procent de respondenti ( 91%), la polul opus fiind „protejarea identitatii victimelor accidentelor” (48% dintre respondenti).
-Jurnalistii din radio considera într-un procent mai mare (95%) ca foarte importanta sau importanta „protejarea identitatii victimelor accidentelor”, decât cei din televiziune (89%) si din presa scrisa (86%).
_ Nu exista diferente semnificative statistic între raspunsurile celor trei categorii ierarhice.

Aspecte ale autoreglementarii
_ În ceea ce priveste autoreglementarea în presa, 54% dintre jurnalisti sunt de acord în
foarte mare sau în mare masura cu afirmatia „nu exista persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care sa judece încalcarile deontologiei”.
_ Jurnalistii din presa scrisa sunt mai putin sceptici în privinta existentei unor persoane
credibile care sa conduca un organism de autoreglementare a breslei.
_ 70% dintre subiecti sunt de acord în foarte mare sau în mare masura cu afirmatia „o
lege a presei ar imbunatati calitatea actului jurnalistic”. Jurnalistii fara functii de conducere declara acest lucru într-un procent mai mare (72%) decât sefii de departamente (68%) si directorii (54%).
_ 35% dintre respondenti sunt de acord în foarte mare sau în mare masura cu afirmatia
„o lege a presei ar conduce la îngradirea libertatii presei”.

Percepţia asupra respectarii normelor jurnalistice si cauzele cele mai frecvente ale încalcarii acestor norme
_ În ceea ce priveste respectarea normelor jurnalistice, doar 32% dintre respondenti spun ca din punctul lor de vedere aceste norme sunt respectate în practica.
Raspunsurile nu difera în functie de pozitia pe care o are respondentul în redactie - jurnalist cu sau fara functie de conducere.
_ Cauza cea mai des invocata privind încalcarea normelor jurnalistice este legata de presiunile politice; 60% dintre respondenti spun ca este una dintre cele mai frecvente cauze. Jurnalistii din radio si televiziune invoca mai des presiunile politice decât cei din presa scrisa.
_ De asemenea, insuficienta pregatire a jurnalistilor este o cauza frecventa a încalcarii normelor, mai ales din punctul de vedere al jurnalistilor din presa cu acoperire nationala.
_ Jurnalistii din presa locala mentioneaza mai des influenta patronatului drept cauza
a încalcarii deontologiei.

Soluţii ale cresterii nivelului de respectare a deontologiei si posibile sancţiuni
_ Chiar daca cea mai des întâlnita cauza a încalcarii normelor este legata de presiunile politice, cea mai des întâlnita solutie pentru respectarea deontologiei este pregatirea profesionala a jurnalistilor – 71% dintre respondenti propun aceasta solutie.
_ Aproape jumatate dintre respondenti spun ca specializarea jurnalistilor pe domenii ar fi o solutie buna pentru cresterea respectarii deontologiei.
_ Aproape 40% spun ca o lege a presei este o solutie viabila, dar jurnalistii din presa cu acoperire nationala mentioneaza mai rar aceasta solutie decât cei din presa locala.
_ Doar o treime dintre respondenti vad drept solutie un cod deontologic al breslei si un organism de implementare.
_ Sanctiunile preferate de respondenti sunt obligarea la corectarea erorii (73%) si obligarea publicarii de scuze (42%). Jurnalistii din presa locala si cei din presa scrisa în general sunt mai dispusi sa publice scuze decât cei cu acoperire nationala si cei din alte tipuri de media (radio si tv). Jurnalistii fara atributii de conducere prefera într-o proportie mai mica obligarea la corectarea erorii decât respondentii cu functii de conducere.

Interesul faţa de respectarea eticii jurnalistice
_ Cei mai multi respondenti cred ca cei mai interesati de respectarea eticii jurnalistice sunt persoanele din conducerea editoriala a redactiei si mai putin patronul ziarului si publicul – 95% fata de 79%, respectiv 77%

Ghiduri deontologice
_ Întrebati de existenta în redactii a unui document de politica editoriala, putin mai mult de jumatate dintre respondenti au declarat ca stiu despre existenta unui astfel de document. Jurnalistii din media cu acoperire nationala spun într-o mai mare masura ca au un document de politica editoriala în redactii decât cei din media locala.
_ Doar jumatate din respondenti spun ca stiu ghiduri deontologice, iar jurnalistii fara functii de conducere declara într-o mai mare masura ca nu cunosc astfel de ghiduri decât cei cu functii de conducere. Din totalul de mentionari de coduri deontologice, doar aproximativ o treime sunt nume specifice, restul fiind mentionari generice.

Implicarea jurnalistilor în încheierea de contracte de publicitate
_ 31% dintre respondenti spun ca sunt implicati în încheierea de contracte de publicitate. Din totalul celor care nu au functii de conducere, un sfert dintre ei spun ca sunt în continuare implicati activ în acest demers.
_ Jurnalistii din presa locala si cei din radio spun ca sunt implicati in mai mare masura în încheierea de contracte de publicitate.

Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise
_ Întrebati daca exista subiecte interzise în redactii, 17% dintre respondenti reclama acest lucru.
_ Mai putin de jumatate spun ca nu au avut diferente de opinie cu superiorii pentru publicarea unui articol; 41% dintre respondenti spun ca au invocat norme deontologice în sprijinul materialului lor, iar dintre acestia doar un sfert spun ca acest lucru nu a ajutat.

Transparenţa averilor si intereselor
_ Aproape toti respondentii sunt împotriva declararii averilor catre seful redactiei si mai mult de trei sferturi împotriva declararii publice a averilor.
_ Ceva mai mult de jumatate dintre ei sunt de acord sa îsi faca publice interesele participari la firme, interese comerciale etc.)

Modele pentru mediul jurnalistic
_ O treime dintre respondenti îl numesc pe Cristian Tudor Popescu drept model pentru mediul jurnalistic în ceea ce priveste respectarea eticii profesionale. Acesta este urmat la diferenta mare de procente de Ion Cristoiu si Robert Turcescu (cu 12%) si Mircea Badea si Emil Hurezeanu cu 10 procente. Procente peste 5% mai înregistreaza Marius Tuca si Andreea Esca. Ceilalti jurnalisti mentionati au procente de sub 5%.
_ 14% dintre respondenti spun ca nu exista persoane care sa fie date drept exemplu
de urmat pentru respectarea normelor etice.

Extra info

Studiul şi-a propus să investigheze valorilor jurnaliştilor, dificultăţilor de respectare a valorilor jurnalistice, opiniile jurnaliştilor cu privire la cauzele încălcărilor deontologiei profesionale, opiniile lor cu privire la solutiile pentru cresterea gradului respectarii deontologiei etc. Asociaţiile partenere sunt CJI şi Active Watch - Media Monitoring Agency, iar finanţatorul proiectului Media Self-Regulation at Wok este finanţat de CEE Trust - Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.