Putem vorbi deja despre o tradiţie: doamne cu renume de la noi, din agenţii de PR premiate la competiţii internaţionale, merg în fiecare an la cel mai important festival de publicitate din lume, Cannes Lions, pentru a juriza campaniile care se luptă pentru leii ce aduc recunoaştere în industrie. În primul an, 2009, a fost nominalizată Eliza Rogalski (Tempo Advertising), apoi Gabriela Lungu (The Practice), iar anul acesta, torţa a fost preluată de Ioana Mănoiu (GMP PR).
„A fost o surpriză extraordinară! Este o mare onoare să reprezint România la Cannes Lions, dar şi o mare responsabilitate. Vreau să fiu la înălţimea aşteptărilor celor care m-au propus şi celor care m-au selectat, astfel încât anul viitor, România să fie din nou prezentă la masa deciziilor. Obiectivul meu pentru această ediţie este să mai pun o cărămidă la imaginea industriei noastre pe plan internaţional. Sunt emoţionată, dar nu intimidată! Îmi doresc să le arăt celorlalţi membri ai juriului că industria de PR din România are valoare şi contează.”, a declarat Ioana Mănoiu, imediat după aflarea veştii (foto dreapta).
Totul a început cu un lobby puternic din partea biroului Cannes Lions din România, reprezentat de Teodora Migdalovici. Ea a propus introducerea secţiunilor de PR şi branding în festival încă din 2007, lucru ce s-a concretizat doi ani mai târziu, când propunerea ei a primit susţinerea şi celorlalţi reprezentanţi ai festivalului Cannes Lions în lume. Între timp, Teodora Migdalovici a trimis oficialilor un set complex cu profile actualizate ale celor mai premiate agenţii de la noi, demonstrând că industria de profil din România performează cu succes în regiune, având deci competenţe în a juriza proiecte la nivel global.
„La şase luni de la anunţul intern al lansării competiţiei, primeam confirmarea că România va avea un reprezentant în juriu. Era pentru prima dată în 54 de ani...şi, la drept vorbind, un vis împlinit.”, mărturiseşte Teodora Migdalovici (foto dreapta), care aştepta de 10 ani să se întâmple minunea. 
Dacă a fost grea această muncă, cred că nu mai are niciun rost să vă explic. Totuşi, ce a presupus mai exact acest efort, ne spuneTeodora: „Să investeşti timp, răbdare, să nu accepţi „nu” pe post de răspuns, să intri înapoi pe fereastră atunci când ţi se arată uşa, să poţi aştepta cu anii ca un gând pus pe hârtie să devină realitate, să nu dezarmezi, să mizezi pe argumente viabile, să fii convingător, să crezi în justeţea, logica şi rostul propunerilor tale.”
Valoare recunoscută
Nu oricine poate ajunge jurat la Cannes. Regulile sunt clare: persoana respectivă trebuie să deţină un număr considerabil de Lei pentru a câştiga competiţia cu cei din alte ţări, care sunt deja posesorii unui astfel de palmares. Însă pentru că secţiunea PR este recent lansată, regula valabilă pentru jurizarea în contextul categoriilor tradiţionale nu poate fi respectată ca atare, ci doar interpretată. Se pot califica pentru statutul de jurizat acei lideri de companii care deţin un număr considerabil de distincţii internaţionale la competiţiile de gen (IPRA, SABRE sau European Excellence Awards).
Aşa se face că, în primul an, deţinătorul celui mai consistent număr de premii acordate de IPRA – Eliza Rogalski – a fost întâiul jurat român la Cannes / PR. Pentru că pe lângă premiile câştigate la nivel internaţional, experienţa jurizării în contexte similare reprezentă un plus, în 2010, selectată a fost Gabriela Lungu, iar în 2011, Ioana Mănoiu, specialist cu o expertiză de studiu interesantă, oferită de specializarea la Berlin School for Creative Leadership şi cu un palmares consistent, GMP PR bucurându-se de trofee obţinute la varii competiţii internaţionale.
Ce reprezintă acest lucru pentru industria de PR din România?
“Pentru industria de PR românească este o recunoaştere a valorii. Mai avem multe de învăţat şi cu siguranţă nu ne putem compara la nivel de bugete, dar avem ambiţie şi curaj. Ambitia să fim mereu din ce în ce mai buni, fiind deschişi către tot ce se întâmplă afară şi curajul să ne promovăm ideile. Trebuie să fim conştienţi că trăim într-o ţară cu o istorie de comunicare recent şi că am reuşit să recuperăm în câţiva ani ce au făcut alţii în zeci de ani. Am învăţat din mers atât noi, cât şi clienţii noştri. Şi este emoţionant când priveşti în urmă, unde eram şi unde suntem acum.”, spune Ioana Mănoiu.
Eliza Rogalski, care a deschis seria juraţilor de la Cannes/PR, a declarat: „A fost o experienţă profesională completă. Am putut să înţeleg mai bine ce lipseşte unor campanii ca să treacă de exigenţa juriului, am înţeles mecanica votului şi mai ales modul cum pot fi influenţate deciziile în favoarea sau în defavoarea unor campanii. Şi mai presus de asta am înţeles care sunt criteriile după care juriul în unanimitate alege să premieze campanii: amploarea, creativitatea strategica şi tehnica, rezultatele şi puterea de a convinge printr-un rezumat de 500 de cuvinte şi un video de 3 minute de ce o campanie merită un Leu. Eu îndemn agenţiile să înscrie, pentru că a înscrie la Cannes e în sine un exercitiu de sales & presentation skills, de care toţi avem nevoie în viaţa noastră obişnuită la clienţi.”
Gabriela Lungu (foto dreapta) completează: „Nicio altă disciplină de comunicare din România nu performează la nivel internaţional la fel de bine precum o face PR-ul. Nu este o opinie, ci o realitate confirmată de zecile de premii internaţionale importante pe care agenţiile din România reuşesc să le câştige în competiţie cu cele mai vechi, mai mari şi mai bine cotate agenţii de PR din lume.”
“Participările la Cannes – în egală măsură în calitate de delegat, de competitor sau de jurat – plasează România în rândul ţărilor civilizate, unde specializările şi contactul cu alte culturi e firesc şi motivant. Mulţi ani România a suferit de un soi de naţionalism nesănătos, în care „patriotismul” se demonstra prin lipsa oricărui interes pentru ce se întâmpla dincolo de graniţe. În realitate, adevăratul test e abilitatea de a ieşi din perimetrul confortabil de acasă şi de a străluci într-un mod unic, atunci când eşti în vecinatatea giganţilor.”, a spus Teodora Migdalovici.
Ce urmează?
“E timpul să mai facem un pas înainte. Să intrăm şi în viaţa brandurilor mai profund. La ora actuală, potenţialul PR-ului într-o campanie de brand este enorm! În acest moment, în România, noi suntem folosiţi sub capacitate de către departamentele de marketing. În multe cazuri, PR-ul este încă invitat la finalul şedinţei, cu textul comunicatului de presă în mână. Este păcat, fiindcă există idei şi expertiză de care brandurile pot benefica.Trebuie să fim“exploataţi”, să fim lăsaţi să venim cu idei de engagement cu consumatorii, fiindcă să nu uităm, expertiza noastră de bază este engagement-ul stakeholderilor. Să stăm la aceeaşi masă şi să gândim împreună campaniile, dar şi să ni se aloce un buget corespunzător.”, crede Ioana Mănoiu.
“Când m-am întors de la Cannes, eram mai optimistă în privinţa şanselor României de a lua premii la Cannes. După doi ani, mi-am mai temperat optimismul. Nu e vorba că nu am avea campanii valoroase. Nu avem destule campanii valoroase şi reale din perspectiva criteriilor pe care le-am enumerat deja mai sus.”, a punctat Eliza Rogalski (foto dreapta).
În ceea ce priveşte obiectivele ambasadoarei României la Cannes, „m-aş bucura să avem entry-uri şi proiecte premiate în secţiunea Design, românii au toate şansele să se califice. Un singur gold la Design ar însemna muniţie important în aplicaţia pentru o poziţie de jurat în această secţiune.”
Festivalul de publicitate de la Cannes are loc anul aceasta între 19 şi 25 iunie.
aboneaza-te
printeaza articol 
trimite unui prieten
