Termenul de „relaţii publice” (PR), considerat că discreditează profesia

Aproape jumătate dintre specialiştii în comunicare chestionaţi pentru acest studiu menţionează conotaţii negative ale percepţiei PR-ului în mass-media. Drept consecinţă, mulţi participanţi la studiu preferă denumiri alternative, cum ar fi „comunicare corporativă” (68%), „comunicare strategică” (61%) şi „managementul comunicării” (56%).

Chiar dacă specialiştii în comunicare înşişi au probleme cu modul de prezentare, credibilitatea serviciilor de relaţiile publice este în creştere, spre deosebire de anii precedenţi. În Europa, puterea de influenţă a funcţiei de comunicare a crescut: în trei din patru organizaţii este luată în serios de către top management şi are şanse să joace un rol în planificarea strategiilor organizaţionale. Specialiştii în comunicare au acces la top management, 18% dintre aceştia fiind membri în consiliul de administraţie şi 60% fiind direct subordonaţi directorului executiv, potrivit studiului.

Dar această putere ierarhică nu se reflectă neapărat şi în relaţiile cu celelalte funcţii din organizaţie: colaborarea cu departamentele strategice interne este mai degrabă insuficientă şi doar o mică parte (48%) a specialiştilor în comunicare consideră că departamentul lor produce active financiare pentru organizaţie. Cu toate acestea, funcţia comunicării a trecut dincolo de simpla gestionare a relaţiilor cu mass-media: în opt din zece organizaţii, departamentul de comunicare este responsabil de comunicarea cu o gamă largă de audienţe cheie, cum ar fi mass-media, consumatorii, angajaţii, investitorii sau politicienii.

"Anul acesta este evident faptul că influenţa directorilor de comunicare asupra strategiilor organizaţionale a crescut după criza financiară din 2008 şi că directorii de comunicare consideră că au o poziţie mai solidă acum decât înainte de criză”, a declarat Jan Simunek, Regional Director CEE, Grayling.

Studiul identifică două aspecte principale relevante pentru următorii ani: „Adaptarea la evoluţia digitală şi la reţeaua de socializare” rămâne cel mai important aspect conform unui procent de 55% dintre specialiştii în comunicare. 44% dintre aceştia au identificat „corelarea eforturilor de comunicare cu obiectivele de afaceri” ca fiind o provocare constantă pentru funcţia de comunicare. „Consolidarea şi menţinerea nivelului de încredere” a pierdut teren ca subiect de mare interes pentru practicienii din domeniul comunicării, dar trebuie remarcat faptul că 93% susţin că vor să îmbunătăţească nivelul de încredere în organizaţie şi/sau mărcile acesteia, nu în lideri sau în afaceri în general.

Comunicarea corporativă deţine în continuare rolul principal, urmată de marketing şi comunicarea pentru consumatori. Se preconizează că instrumentele on-line vor avea întâietate în mix-ul de medii folosit în managementul comunicării în viitorul apropiat. Cu toate acestea, o analiză longitudinală arată că specialiştii au tendinţa de a supraestima dezvoltarea disciplinelor şi în special a canalelor on-line. 

Deşi specialiştii se aşteaptă la continuarea evoluţiei reţelelor de socializare, instrumentele adecvate de gestionare sunt încă insuficient dezvoltate: doar patru din zece specialişti care lucrează în departamente de comunicare menţionează existenţa unor reguli privind mediile de socializare şi doar una din trei organizaţii a instituit instrumente de monitorizare a acestora. Mai mult, abilităţile de folosire a mediilor de socializare ale specialiştilor în comunicare, cum ar fi iniţierea dialogurilor pe web sau cunoaşterea cadrului legal pentru mediile de socializare sunt slab înţelese şi puţin dezvoltate.

Primele cinci domenii de interes menţionate de respondenţi în ceea ce priveşte cursurile de formare sunt următoarele, potrivit studiului: efectele comunicării prin intermediul canalelor tradiţionale şi new media (indicate de 83% din respondenţi), consolidarea relaţiei cu audienţele cheie (82%) şi metode şi instrumente de comunicare (80%), urmate de abilităţi practice cum ar fi prezentarea în public (79%) şi coaching (75%). O comparaţie între nevoile identificate şi programele de formare oferite în prezent de organizaţii indică existenţa unui mare decalaj în fiecare industrie.

Extra info

European Communication Monitor este cel mai amplu studiu în domeniul relaţiilor publice şi al managementului comunicării din lume, realizat de Asociaţia Europeană de Cercetare şi Educaţie în Relaţii Publice (Euprera), o organizaţie autonomă cu membri din peste 30 de ţări, ce are ca scop stimularea şi promovarea cunoştinţelor şi practicile în managementul comunicării în Europa.

Concluziile studiului se bazează pe răspunsurile date de 2.209 de specialişti în comunicare din 43 de ţări. Studiul anual este realizat de un grup de cercetare format din profesori care predau în universităţi renumite din 11 ţări, fiind condus de Profesorul Dr. Ansgar Zerfass, Germania. Studiul s-a bucurat de sprijinul acordat de Grayling, a doua companie independentă de consultanţă în relaţii publice ca mărime din lume. Un raport al rezultatelor, în format PDF (139 de pagini), este disponibil gratuit aici.