O colecţie inedită de obiecte ce poartă amprenta anilor ’70-’80 este expusă începând de ieri, 7 iulie, ora 19.00, la Grădina Ordinului Arhitecţilor din România, de pe strada Arthur Verona. Vom revedea radioul la care părinţii ascultau Europa Liberă, mileurile ce ne împodobeau casele, nelipsita balerină de porţelan, discuri cu muzică străină obţinute la târguri ilicite, precum şi multe alte obiecte care au făcut parte din momentele de bucurie şi de distracţie din acea perioadă.
Obiectele expuse în „Consignaţia 7080”, însoţite de poveşti speciale, aparţin unor îndrăgiţi artişti, prezentatori TV, critici de film sau persoanelor publice din alte domenii, ce ne-au marcat copilăria şi care continuă să ne fascineze şi acum.
Cei care trec pe la Gradina OAR vor putea vedea costumaţia Oanei Sirbu, de la Festivalul Mamaia ’86, când a câştigat Premiul Tinereţii, casetele video cu operă, din colecţia personală a Vioricai Bucur, prezentatoarea Galei Desenului Animat, ţinute şi obiecte ale Irinei Margareta Nistor, patinele cu rotile ale Gianinei Corondan sau discul original Maria Mirabela, cu autografe de la Ion Popescu Gopo, Anda Călugăreanu şi alţii, aparţinând actriţei Medeea Marinescu, un disc formaţia Queen de la scriitorul Radu Paraschivescu – achiziţionat dintr-un târg ilicit şi multe alte obiecte aparţinând unor artişti, scriitori, oameni din presă, prezentatori TV etc.
Invitaţia de a expune obiecte vechi şi dragi a fost lansată şi către jurnalişti şi bloggeri. Cu toţii au căutat prin poduri, la părinţi, după fragmente din distracţia de atunci; astfel, expoziţia s-a îmbogăţit cu diafilme, casete audio, oracole, fotografii, cărţi sau jucării.
“În cortul de pe plajă, pe lângă salamul de Sibiu cu greu achiziţionat, de obicei cu o pilă şi multe cozi, străjuia şi un radio Mamaia, pe baterii, la care se asculta ziua Radio Vacanţa, iar seara interzisa Europă Liberă, dându-se încet când se auzea jingle-ul postului, ca să nu se facă arestări în masă. Acasă, se cumpărase special un ditamai aparatul Rossini, cât un televizor cu tub catodic, tot pentru a se urmări cu nesaţ, cât mai bine, Radio Europa Liberă, cu strălucita şi încurajatoarea „Actualitate românească”, ori bancurile inegalabile ale lui Mircea Crişan, sau Vocea Americii, care erau, invariabil, bruiate, dar învăţasem să tragem cu urechea, printre frânturi şi pârâieli”, mărturiseşte Irina Margareta Nistor, vocea incofundabilă a filmelor româneşti în povestea unuia dintre obiectele împrumutate Consignaţiei.
Expoziţia face parte din campania „Pepsi-Cola. ŞI IERI. ŞI AZI” şi va fi deschisă publicului larg la Grădina OAR (Ordinului Arhitecţilor din România) în intervalul 7 -17 iulie 2011.
În această vară, Pepsi a lansat în ediţie limitată sticla de Pepsi Cola a anilor 70-80. Prima cola din România a revenit astfel în sticla ce păstrează forma din trecut. Campania „Pepsi-Cola. ŞI IERI. ŞI AZI.” este o poveste autentică, pornind de la amintirile părinţilor noştri. Declinată pe toate mediile de comunicare (OOH, tranzit, TV, presă, online şi reţele sociale), toate vizualurile folosite sunt fotografii reale, din albumele acelor ani.
Extra info
PepsiCo oferă cel mai extins portofoliu mondial de mărci de produse alimentare şi băuturi, cuprinzând 19 linii de produse diferite care generează fiecare vânzări anuale de peste 1 miliard de dolari. Afacerile noastre principale - Quaker, Tropicana, Gatorade, Frito-Lay şi Pepsi Cola – produc sute de alte alimente savuroase şi hrănitoare cu nume familiare în industria alimentară mondială.
Lucrând pentru o companie cu venituri nete de aproximativ 60 de miliarde de dolari, angajaţii PepsiCo sunt uniţi prin angajamentul unic de a menţine o dezvoltare sustenabilă, investind într-un viitor mai sănătos pentru oameni şi planetă, care reprezintă un viitor de succes şi pentru PepsiCo. Numim acest angajament Performanţă cu Scop: PepsiCo promite să ofere o gamă largă de produse alimentare şi băuturi, create pentru a satisface gusturile locale; să găsească modalităţi inovatoare de minimizare a impactului asupra mediului, inclusiv prin reducerea consumului de energie, apă şi a materialelor de ambalare; să ofere un loc de muncă mai bun pentru angajaţi şi să respecte, să sprijine şi să investească în comunităţile locale unde îşi desfăşoară activitatea.