Strategii de management a crizei

Dacă managementul îşi petrece foarte mult timp în şedinte, se formează "bisericuţe" în diferite locuri din firmă care dezbat problema crizei şi a bârfelor, se caută ţapi ispăşitori, iar angajaţii se gândesc la ceea ce este mai rău, inclusiv la pierderea slujbei, atunci e clar că avem de-a face cu o situaţie de criză, care trebuie gestionată de la vârf cât mai bine. 

În astfel de situaţii, managerul are 2 priorităţi, potrivit specialistului Result Development: să gestioneze partea financiară, raţională a crizei şi să aibă grijă de partea psihologică. De obicei, managerii au grijă de partea raţională şi neglijează partea emoţională.

Strategia raţională a managementului în situaţie de criză trebuie să cuprindă următoarele:
1. să aibă un nivel bun al lichidităţilor
2. să reducă costurile operaţionale
3. să continue să investesacă pe termen mediu şi lung
4. să se concentreze pe produsele / serviciile relevante (şi să vândă ceea ce este non-core); să iasă de pe pieţele în cădere
5. să se concentreze pe clienţii importanţi (să fidelizeze) (să-şi selecteze foarte bine clienţii)
6. să dezvolte excelente relaţii cu furnizorii (inclusiv cu băncile)
7. să ia decizii rapid şi să treacă la acţiune imediat (să-şi gestioneze bine riscurile)

Strategia psihologică a managementului în criză – tehnici de intervenţie:
1. informarea frecventă şi periodică a angajaţilor
2. stabilirea procesului de schimbare şi a schimbărilor majore
3. cunoaşterea calendarului de schimbare şi dezvoltare
4. motivarea şi energizarea celorlalţi prin acţiuni informale
5. investirea în programe de training pentru pregătirea anagajaţilor să facă faţă crizei

Riscuri manageriale în criză:
1. să reducă costurile extrem de mult
2. să aştepte ca piaţa să revină de la sine
3. să facă reduceri de personal (mai ales dintre oamenii talentaţi)
4. să se ia după măsurile luate de alte companii
5. să se manifeste pesimist şi iraţional, panicat – cu efecte emoţionale în viaţa profesională şi personală
6. să aştepte prea mult vânzarea unui non-core business – ex. maşina

Într-o criză, un manager nu deţine toate informaţiile de care are nevoie, însă un manager realist ştie că rezultatul unei crize nu poate fi corect şi nici satisfăcător pentru afacere. Din acest motiv, trebuie să ia măsuri din primele momente ale crizei, recomandă specialistul Result Development.

Aceste măsuri vizează:
- reajustarea bugetului de investiţii şi cheltuieli
- consolidarea lichidităţilor pentru a creşte puterea de cumpărare şi de asumare a riscurilor
- actualizarea obiectivelor de eficienţă în condiţiile scăderii vânzărilor.

În criză, principalele scenarii externe vizează:
1. clienţii
2. piaţa (cota de piata)
3. concurenţa

Pe de alta parte, criza vizează şi scenarii interne cu privire la:
1. angajaţi
2. misiunea şi valorile companiei
3. strategia şi procesele fundamentale ale afacerii

Iată câteva recomandări despre cum putem controla o situaţie de criză:
1. Considerarea crizei la dimensiuni mult mai grave decât la prima vedere. Testarea a cel puţin 3 scenarii pesimiste: mai grav, foarte grav, extrem de grav (scurtă descriere pentru fiecare scenariu).
2. Transparenţă şi comunicare. Există tendinţa ca managerii să blocheze informaţiile şi comunicarea pe timp de criză. În schimb, este foarte important să dea drumul la comunicare pentru a preîntâmpina reacţiile oamenilor (până la urmă tot ce este ascuns se va afla).
3. Testarea limitelor celor de jos şi a celor de sus: cel mai pesimist scenariu posibil. Care sunt măsurile ce pot fi luate de companie şi de management în situaţia cea mai gravă? În criză, este obligatoriu să fie luat în considerare cel mai pesimist scenariu posibil, la fel cum în perioadă de creştere trebuie gândit cel mai bun scenariu posibil.
4. Schimbările în rândul angajaţilor. Este nevoie să gândim care sunt potenţialele schimbări de personal, bruşte şi cu impact asupra afacerii; care sunt cele mai defavorabile scenarii în ceea ce priveşte angajaţii companiei.
5. Perspectiva minimă după criză. Care sunt scenariile în care firma noastră va rezista crizei şi va deveni mai puternică şi mai competitivă.

Ce trebuie să facem după o criză:
1. dezvoltarea unui sistem financiar şi de control eficient
2. reproiectarea proceselor interne pentru creşterea eficienţei şi eficacităţii – a productivităţii (recrutare şi selecţie, training, evaluare etc.)
3. construirea unui climat integru, onest, sigur şi transparent, centrat pe initiativă şi inovare.