Christian Bunyan și-a început cariera în Londra, unde a lucrat pentru mai multe agenții, iar în anul 2007 a hotărât să se mute în Amsterdam. Aici, s-a alăturat echipei KesselsKramer.
IAA.ro: Ce ştii despre AdPrint şi te-a determinat să te alături juriului?
Christian Bunyan: AdPrint întrunește echipe de creativi care evaluează alte echipe creative, iar faptul că se premiază doar printurile este un lucru interesant. Cât despre prezența mea în România, am fost întrebat de către Creative Directorul KesselsKramer, Dave Bell, dacă vreau să particip.
De ce ai ales Amsterdam în detrimentul Marii Britanii, din punct de vedere profesional
Îmi este destul de dificil să separ partea profesională de cea personală, deci îmi este teamă că răspunsul va cuprinde câte puțin din ambele sfere. Am ales Amsterdam deoarece este un oraș mai mic, mai ieftin, mai prietenos și mai frumos, în timp ce Londra este fermector într-un mod copleșitor. Nu mi s-a potrivit niciodată cultura londoneză. Pentru a putea face diferența, vă spun că faptul că pot merge cu bicicleta până la muncă în loc să iau metroul este un sentiment fantastic și după trei ani de când am emigrat. De asemenea, KesselsKramer este una dintre puținele agenții pe care le consider bune, deci, chiar dacă se afla într-o mahala din Bogota, tot mi-aș fi dorit să lucrez pentru ei.
Ce aşteptări ai de la lucrările înscrise la această ediţie AdPrint? Cum percepi, în general, interesul pentru festivalurile de publicitate?
Aștept să văd multe printuri cu „stil de premiu”, adică reclame cu un vizual inteligent și/sau o linie copy bazată pe un concept simplu. Nu mă înțelege greșit, îmi plac aceste lucrări, dar ar fi grozav să văd și mai multe lucrări neobișnuite. În cazul în care este amuzant sau ciudat, cred că ar fi de preferat pentru a stabili dacă are sens. Dacă prin general ne referim la public per ansamblu, atunci consider că interesul este foarte scăzut. Dar dacă ne referim la general în industria de publicitate, atunci cred că acest lucru depinde de la agenție la agenție. KesselsKramer, de exemplu, nu prea este de acord cu această idee de a acorda premii, deoarece considerăm că promovează un tip foarte limitat de lucrări. Succesul și joburile oamenilor din publicitate sunt bazate pe șansă și pe gândirea deschisă a clienților (ca și talentul, de altfel), dar noi pretindem că deținem controlul propriilor noastre destine în momentul în care ne oferim unul altuia trofee. Acestea fiind spuse, ultimul premiu pe care l-am câștigat a fost pentru recitarea de poezii, la vârsta de opt ani, deci ar putea să fie doar supărarea de vină.
Simți că, din cauza crizei, printul a pierdut teritoriu în fața spoturilor TV sau BTL-ului?
Consider că industria a pierdut ca și întreg. Desigur, TV-ul a început să moară de câțiva ani, chiar înainte de recesiune. De fapt, ideea unui job doar pentru TV, în zilele noastre, pare puțin învechit (desigur, vorbesc din punctul de vedere al KesselsKramer). Același lucru este adevărat și pentru print: de ce să faci o campanie de print când poți să dai banii pe o varietate de execuții diferite, de la foarte targetat la foarte general? Gândindu-mă la joburile pe care le-am avut în ultimii doi ani, am avut mai multe briefuri de BTL sau ATL cu elemente puternice de BTL. Și mult mai mult digital decât înainte. Să fiu sincer, eu sunt mulțmit: atât timp cât există o paletă largă de posibilități media cu ajutorul cărora pot spune povești, eu sunt fericit.
La ediția de anul trecut AdPrint au fost zvonuri că ar fi fost înscrise în competiție și ghost-uri. Crezi că vor fi prezente și în ediția din acest an?
Nu știu. Dacă oamenii trimit, în general, astfel de reclame, este și aceasta o posibilitate. Totuși, de multe ori, reclamele care nu rulează sunt mai bune decât cele care ajung la consumator.
Cum vezi viitorul printurilor?
Ca fiind doar o parte dintr-o poveste mult mai mare. Nu cred că va mai exista o campanie pură de print. Aproape s-a ajuns la acel nivel: deseori folosim printurile pentru a informa publicul despre un site, și de abia online poți intra mai în amănunt.