Cristina Simion: “N-o să scurtăm noi criza, dar o să-i supravieţuim!”

IAA.RO: Cum ai caracteriza anul 2008 din punct de vedere al profitabilităţii business-ului Edipresse AS în comparaţie cu 2007 şi 2006?
Cristina Simion: 2008 a fost un an de consolidare şi dezvoltare. Cu două titluri în perioada de lansare (unul, “Psychologies”, lansat în toamna lui 2007, şi celălalt, “AutoBild”, lansat în octombrie 2008), veniturile noastre au fost clar afectate de criza economică, ale cărei semne au început să se vadă, în publicitatea românească, încă din octombrie. Rata profitului net a fost mai slabă decât în 2006 sau 2007. În privinţa cifrei de afaceri, dacă e să facem comparaţia în EUR, nu putem vorbi de o evoluţie, ci mai degrabă de stagnare. Dacă ne amintim, însă, că toate veniturile noastre au fost, în 2008, în lei, putem observa şi evoluţia cifrei de afaceri, şi impactul asupra profitabilităţii, deoarece – la fel ca în cazul multor editori – principalele costuri au fost în EUR (importul de hârtie, dar şi preţurile tipografice, chiriile, etc.).

Care au fost factorii care au dus la o dezvoltare constantă a zonei de print până în toamna lui 2008?
România e încă o piaţă subdezvoltată pentru industria presei scrise – şi mă refer aici atât la consumul de presă scrisă, cât şi la investiţia în advertising. Era natural ca multe grupuri de presă, mai cu seamă internaţionale, să privească intrarea pe piaţa românească şi investiţiile în industria presei scrise cu interes. Potenţialul interesant al pieţei româneşti e însă departe de a putea fi exploatat în prezent, atât din cauza sistemului - adesea primitiv şi ineficient – de distribuţie, cât şi din cauza unui tipar deja instalat în split-ul cheltuielilor de publicitate pe tipuri de media, care îndreaptă bugetele mari aproape exclusiv către televiziune. E adevărat că televiziunea e mai ieftină, e adevărat că românul se uită mult la televizor; cu toate acestea, investiţia foarte mică a clienţilor în presa scrisă nu e obiectiv justificată de aceste argumente. Cred că e, mai degrabă, puterea obişnuinţei, combinată cu nevoia – sau dorinţa – de a obţine rezultate imediate şi (relativ) uşor cuantificabile. Sigur că e o competiţie acerbă, dacă aproape toate titlurile internaţionale din zona revistelor glossy sunt prezente cu ediţii româneşti, în condiţiile în care bugetele publicitare sunt cu mult mai mici decât în ţări cu care ne comparăm constant (Ungaria, Cehia, Slovacia – căci Polonia e deja departe, ce-i drept cu o populaţie dublă). Suntem cea mai aglomerată ţară din regiune în privinţa numărului de titluri glossy – în afara Rusiei, desigur, unde pasiunea pentru lux şi bugetele generoase fac posibilă existenţa confortabilă a mai multor titluri. Nu ajung bugetele ca să susţină toate titlurile lansate în ultimii ani. Ca să completăm datele problemei, veniturile din distribuţie nu sunt mici doar pentru că distribuţia e ineficientă şi consumul mic, dar şi pentru că preţul de copertă e foarte mic în comparaţie cu costurile directe.

Sfârşitul anului 2008 a adus schimbări majore ale business planului în cazul Edipresse?
Presa e un domeniu elastic, a fost poate primul afectat de criză, pentru că mulţi au cedat impulsului de a tăia cheltuielile publicitare. Dacă vorbim de ‘măsuri instant’, e de înţeles – îţi ia timp să gândeşti şi să pui în aplicare alte direcţii de reducere a costurilor. După o lună-două, însă, trebuie să realizezi că ai nevoie de comunicare ca să rămîi în conştiinţa consumatorului şi să vinzi, acum, mâine sau peste un an. Sigur că am refăcut bugetele şi am anticipat criza. Pot doar să vă spun că ianuarie 2009, pe care l-am ‘închis’ financiar, e în buget – ceea ce arată că am bugetat corect. Primul efect nefavorabil a fost reducerea veniturilor din publicitate, în procente diferite pentru titluri diferite. Cel mai afectat e segmentul de lux, unde mulţi advertiseri au redus volumele de publicitate sau şi-au amânat campanile. Deprecierea leului ne-a afectat, de asemenea. Din fericire, încă nu observăm un impact semnificativ la nivelul vânzărilor de reviste.

La ce fel de planuri aţi renunţat odata cu instalarea crizei?
Am renunţat la lansări de noi produse editoriale în 2009 – nu şi la spin-offs (sau ‘ediţii speciale’, vândute separat) şi suplimente. Am închis “ComputerBild” la sfârşitul anului 2008 – o decizie care se impunea, având în vedere şi lipsa de perspective pe termen mediu şi lung. Toate tipurile de costuri au suferit o analiză atentă şi am aplicat aproape în fiecare categorie măsuri de reducere a costurilor – era, poate, o analiză care trebuia făcută mai de mult. E bine că am făcut-o: criza are şi părţi bune, nu ? Ne-am păstrat echipele editoriale, deşi acestea au fost dimensionate pentru producţia unor volume editoriale mai mari. Sunt însă echipe foarte valoroase şi vrem să le păstrăm.

Cum se preconizează - la acest moment – că va arăta presa scrisă a anului 2009, tinând cont de efectele crizei? Poţi enumera câteva tendinţe general-valabile pentru presa scris generalistă, dar şi de nişă?
Presa de informaţie generalistă va avea cel mai mult de suferit. Publicaţiile de interes specific – de la finanţe, la sport sau hobby-uri – vor rezista cel mai bine. E adevărat că poţi găsi multă informaţie pe net, dar îţi ia enorm de mult timp s-o asimilezi, s-o sortezi, s-o identifici pe cea credibilă. Sunt domenii de interes în care un ziar sau o revistă au încă multe de oferit. N-a sosit încă vremea pensionării. Cred că publicaţiile care nu s-au dovedit puternice, atât în sensul identităţii editoriale, cât şi în cel al viabilităţii economice, în vremuri de creştere economică (mai ales 2005 - 2007), vor fi închise – dacă nu există dorinţa subiectivă şi puterea financiară de a le păstra. Cred că vom vedea puţine titluri noi, iar acelea vor fi mai degrabă din domeniul economic-financiar, unde piaţa e dominată de titluri locale. Mai cred că organizaţiile vor rezista dacă vor şti să se reinventeze.

Care crezi că este cea mai bună strategie de a combate efectele crizei în compania pe care o reprezinţi?
Gândirea inovativă, măsurile pe termen mediu şi lung, optimismul justificat.

Per total, viziunea ta în ceea ce priveşte modul în care se va încheia anul 2009, este optimistă sau pesimista? De ce?
Dacă nu eram optimistă, alegeam de mult altă industrie. Avem motive să credem şi să sperăm că vom termina 2009 pe profit, cu mari eforturi însă. Cred, însă, că e mai bine să munceşti mult, chiar fără garanţia profitului, decât să-ţi pierzi timpul în contemplare. N-o să scurtăm noi criza, dar o să-i supravieţuim!