Newsletter
Aboneaza-te la Newsletterul IAA
Ca sa stii mereu tot ce misca in industrie.
Si ai sinteza direct in inbox.

aboneaza-te

RSS Feed
Afla imediat ce apare nou in "Interviuri"
Facebook
Like us on Facebook
Interviu - 21 August 2017
Nicoleta Deliu: de la presedintia IAA Young Professionals la Director de Comunicare Corporativa BCR

Nicoleta Deliu: de la presedintia IAA Young Professionals la Director de Comunicare Corporativa BCR

Nicoleta a fost intotdeauna foarte activa, implicata si determinata sa faca totul ca la carte. A investit foarte multa pasiune pe oriunde a fost si acest lucru s-a vazut in rezultatele obtinute de ea si de echipa ei. Nicoleta si-a inceput cariera ca PR Executive in GMP PR, iar acum 9 ani a trecut “la client” mai exact la BCR, unde astazi coordoneaza departamentul Corporate Communication and Community Affairs.

de Raluca Turcanasu

Timp de 6 ani a fost presedinta chapterului local IAA Young Professionals, pe care l-a crescut cu atentie si dedicare. Eforturile ei si ale Ioanei Sigarteu au fost premiate in 2015 la IAA Inspire Awards, categoria Young Leaders.

Si unul dintre proiectele principale de CSR de banca pe care il coordoneaza, Bursa Binelui , a primit recunoastere internationala. Rebrandingul Bursei Binelui, realizat de Rusu+Bortun Brand Growers, a fost premiat in 2015 in cadrul competitiei internationale ReBrand.

Am stat de vorba cu Nicoleta despre dezvoltarea leaderilor, despre cum implicarea intr-o organizatie profesionala te ajuta sa cresti dar si despre trenduri in CSR si mai ales CSR de banca.

 Experienta in IAA Young Professionals

Cum te-a ajutat experienta in YP, implicarea pana la nivel de conducere a organizatiei, in parcursul tau profesional de pana acum?

Experienta din Young Professionals pentru mine a fost extrem de importanta, pentru ca a fost pentru prima oara in viata mea cand am construit o echipa si am construit un proiect de la zero, impreuna cu oamenii din jurul meu. Asta a fost extrem de important, pentru ca atunci cand s-a ivit posibilitatea de a prelua pozitia de sef de departament aici in BCR, era nevoie si de experienta de management, pentru ca e o pozitie care necesita experienta. Iar eu aveam multa experienta tehnica, multa experienta de comunicare in banca, dar in companie nu mai avusesem experienta de management si atunci tot ce am facut in IAA Young Professionals pana in momentul ala a fost extrem de important.

Atunci cand construiesti o echipa trebuie sa fii aproape de oameni, trebuie sa ii intelegi, trebuie sa iti dai seama cum sa ii motivezi, trebuie sa le intelegi punctele lor forte si sa ii ajuti sa le dezvolte pe celelalte, trebuie sa aduci impreuna toate dorintele si toate neplacerile lor si sa le modelezi si sa ii faci pe toti sa comunice intre ei in asa fel incat lucrurile sa se intample pana la capat. Si din acest punct de vedere, experienta din Young Professionals a fost absolut extraordinara.

Si pe mine personal m-a ajutat foarte mult sa ma dezvolt, am crescut in anii aia cat am fost in Young Professionals…probabil ca n-o sa mai am aceasta sansa, apropo de intensitatea foarte mare pe o perioada foarte scurta.

Si mai mult decat atat, au fost niste ani extrem, extrem de frumosi, mi-am facut foarte multi prieteni. Chiar la asta ma gandeam zilele trecute, ca majoritatea din prietenii mei cei mai buni sunt oameni pe care i-am cunoscut la Young Professionals. Si foarte mult dintre partenerii de business, dintre oamenii cu care lucrez sunt oameni pe care i-am cunoscut in Young Professionals si cu care am crescut impreuna si cu care am construit o relatie de incredere. Cand stai si lucrezi cu un om si la 12 noaptea, si la proiecte si in teambuildinguri, altfel construiesti incredere.

Domnisoarele presedinte IAA YP: Iulia, Nicoleta, Ioana

Deci pot sa spun ca experienta din Young Professionals a fost definitorie pentru ceea ce sunt acum.

Inceputurile Young Professionals

A fost o perioada cu adevarat intensa si ma bucur foarte mult ca am reusit sa fac chestia asta si le multumesc oamenilor care m-au sustinut, in special Felix, care a avut incredere in mine atunci cand s-a pus problema sa deschida chapterul de Young Professionals in Romania. Felix era presedinte si voia sa adune 15 tineri profesionisti si a vorbit cu mai multe companii si agentii sa gaseasca cei mai buni oameni. Si a vrut sa ia si el de la el din agentie dar a fost asa, foarte strict, a facut concurs.

Si tin minte ca m-am chinuit sa dau ce-i mai bun din mine si chiar eram in vacanta si eram in permanenta pe telefon cu sefa mea de atunci sa-mi spuna daca s-a hotarat Felix sa ma ia sau nu. A fost cu emotii, mi-am dorit foarte mult sa fac asta si apoi lucrurile s-au legat.

Mi-aduc aminte ca primul proiect mare pe care l-am facut a fost o petrecere (rade). Ne-am zis ca trebuie sa dam drumul cumva, noi cam bajbaiam inca si am zis “gata, facem o petrecere si asta trebuie sa fie landmarkul YP-ului – o petrecere de socializare pentru oamenii din industrie, in mijlocul verii”. Pentru ca in general tinerii care incep sa lucreze in industria asta de marketing si comunicare au concedii, dar nu foarte lungi, iar vara nu e deloc un anotimp de vacanta pentru oamenii din industrie.

Ah, si inca un lucru foarte important – experienta din Young Professionals m-a ajutat sa inteleg tot ce inseamna domeniul asta de marketing si comunicare. Atunci cand esti la inceput de drum, te duci pe bucatica ta, ca esti Client Service, PR, strateg sau om de marketing. Iar in primii ani din cariera nu prea intelegi ce fac ceilalti. Dar in Young Professionals, pentru ca erau oameni din toate domeniile, foarte repede am inteles ce se intampla si care sunt conexiunile si asta m-a ajutat foarte mult in tot ce am facut dupa: sa inteleg mult mai bine rolul meu in companie, sa inteleg cum ar trebui sa lucrez cu ceilalti si ce ar trebui sa le cer.

Mie mi se pare ca aici e o problema foarte mare a industriei, ca oamenii nu colaboreaza foarte mult intre ei pentru ca nu isi inteleg foarte bine rolurile si nu stiu ce sa ceara unii de la altii.

Stiu ca eforturile au fost incununate si de o recunoastere…

Da, asta a fost foarte dragut, a fost acum 2 ani la Londra, unde am primit un premiu de Young Leader de la IAA.

IAA Global Conference - Nicoleta si Iulia primesc premiul IAA Young Leader

Si mai e ceva unde cred ca m-a ajutat: o sa incep in toamna MBA-ul de la Creative School of Leadership de la Berlin si cred ca si in dosarul meu de aplicare a contat mult experienta de la Young Professionals.

Pai, felicitari multe!

 

Povesteste-ne te rog cateva din challenge-urile pozitiei de Presedinte al IAA Young Professionals, pozitie avuta timp de 6 ani.

Cumva intr-o situatie de genul asta challenge-ul e sa pui oamenii la treaba. Pentru ca si tu ai idei, si oamenii au idei, si toti vrem sa facem lucruri insa cand trebuie sa se si intample lucrurile, toata lumea era foarte ocupata. Stii cum e in industria asta, un om la inceput de drum nu prea are timpul lui, are multe de invatat, multe de facut, multe de invatat. Si atunci greu gaseam pe cineva care sa mai aiba timp sa si construiasca. Ca sa faci o seara YP trebuia sa suni speakerii, sa faci o minima campanie de comunicare si tot timpul aveam discutii despre cine poate, cand, unde.

Trebuie tot timpul sa gasesti un echilibru intre “lucrurile trebuie facute” dar si oamenii sa fie motivati, si cand echilibrul acesta se mai pierdea, trebuie sa devii un pic mai ferma ca sa faci lucrurile sa se intample. Si la un moment dat, chiar mi se zicea asa, doamna presedinte.

Lipsa de implicare in implementare poate fi si o chestie recurenta in mediul ONG….

Da, probabil..dar stii, in Young Professionals te intalnesti asa cu oameni ca tine – care viseaza foarte mult si foarte sus. Problema la lucrurile astea, pe care si eu le-am invatat in timp, este ca pana pui in practica un vis mare obosesti si nu ai energie. Si tot timpul o sa fie prioritizarea serviciului intai pentru ca de acolo iti vin banii, de acolo iti vine cresterea majora si atunci ce am incercat sa fac in Young Professionals a fost sa moderez visele astea mari si sa le aduc intr-o zona de vise pe care le putem construi. Asta a fost iarasi o provocare foarte mare, sa poti spune “nu putem sa facem un eveniment de 500 de persoane in 4 orase, desi ne-ar placea foarte mult. Hai sa ne limitam ca facem un eveniment pentru 60 de persoane intr-un singur oras”. E foarte greu pentru oameni ca noi, care viseaza mult, sa faca pasul asta inapoi si sa zica “atata pot sa fac”. E foarte greu sa iti dai seama ca nu se poate mai mult. Decat sa zici ca faci un eveniment o data pe saptamana si sa faci o data la 6 luni, mai bine iti propui din prima sa faci o data la 2 luni si sa iti iasa.

Era in intalnirile alea o energie creativa, visam …am fi putut sa mutam muntii din loc. Toata lumea era bine intentionata si implicata, toata lumea voia sa faca, numai ca tot timpul aveai aceasta limitare obiectiva.

Dar cateva momente misto, amuzante, pe care nu le vei uita niciodata?

Au fost extrem de multe, dar multe se intamplau in teambuildinguri. Stateam doar 2 zile si voiam sa profitam de ele la maxim, si plecam cu microbuzul din Bucuresti. Si de cum urcam, dis de dimineata, incepeam cu: Foaie verde de piper/ Sa traiasca dom’ sofer.

Si iti dai seama, cu o masina de oameni creative ce rime apareau… si traiam cu rimele astea mult dupa, pe toate grupurile, toate discutiile se legau cumva de rimele astea.

 Erau batalii de rime intre fete si baieti… adica am dus la cu totul alt nivel chestia asta cu rimele in autobuz.

Am fost foarte apropiati si am ramas prieteni foarte foarte buni.

Ce le-ai transmite studentilor de acum, proaspat absolventilor si tinerilor la inceput de drum? Ce ti-ar fi placut tie sa stii la inceput de drum?

Cautati o organizatie de genul asta, mai ales daca vreti sa lucrati in marketing, intrati in Young Professionals si incercati sa va conectati cu oamenii de acolo si implicati-va in proiecte, pentru ca iti da toate atuurile:

  1. Conexiuni si joburi: majoritatea joburilor din industrie trec prin Young Professionals. Deci nu exista un job OK in industrie care sa nu treaca prin Young Professionals. Tocmai pentru ca toata lumea stie ca in Young Professionals se aduna oameni buni, iar o recomandare venita de la un om apropiat inseamna enorm. Si daca cineva are nevoie de ceva, de o informatie, pune pe grup si in mod sigur in urmatoarele 10 minute primesti un raspuns cu un numar de telefon si o recomandare directa. Ceea ce te ajuta enorm in industria noastra, in care trebuie sa fii conectat in permanenta, cu toata lumea.
  2. Dezvoltare profesionala: cresti enorm in Young Professionals. Numai faptul ca poti sa stai de vorba cu 10 oameni deodata, care lucreaza in industrii diferite, iti deschide viziunea cat nu poate sa faca un job intr-un perioada lunga de timp. Pentru ca intelegi toate laturile industriei, intelegi ce inseamna de fapt sa lucrezi in marketing si comunicare….care e mult mai mult decat ce facem fiecare dintre noi: un comunicat de presa, o conferinta, un flyer, o reclama.

Sunt foarte mult aspecte pe care nu poti sa le cuprinzi decat dupa foarte multi ani de experienta sau interactionand cu oameni ca tine.

Exemplele si povestile fiecaruia sunt foarte reale, oamenii vin si povestesc ce li se intampla zilnic la job: “Uite ce mi s-a intamplat, cu jurnalistul ala, care mi-a facut chestia aia si nu am stiut cum sa raspund si seful meu, care a zis nu stiu ce”. Adica ai o perspectiva foarte personala si foarte directa, este ca si cum traiesti tu chestia aia.

  1. Iti faci prieteni. Si iti faci prieteni din oameni ca tine, cu care ai foarte multe in comun si cu care poti sa gasesti mult mai multe. Si mergem la petreceri, cum a fost la Tete-a-Tete, e foarte dragut.

Petrecere de vara IAA YP pentru tinerii profesionisti din marcomm

Banking CSR

Povesteste-ne putin despre pozitia ta in cadrul BCR. Ce inseamna sa faci comunicare de banking CSR?

Ok, eu in banca fac si comunicare corporate si fac si community affairs, conexiune in comunitate. Ma ocup de zona reputationala, care te conecteaza cu stakeholderi de tot felul, de la cei corporate, mai rigizi, pana la comunitatile in care tu efectiv iti faci activitatea.

Ce pot sa iti spun este ca ultimii ani au fost extrem, extrem, extrem de incitanti pentru un om care lucreaza in industria noastra, pentru ca tot ce s-a intamplat in domeniul economic, financiar a lasat amprente puternice.

Ma gandeam ca atunci cand am inceput eu sa lucrez in banca, acum 9 ani, bancile erau niste institutii din astea foarte strong, la care oamenii mergeau, si stiau ca gasesc ajutor dar mergeau cu un pic de temere, ca si cand mergi la cineva care este mai presus de tine, ca sa te ajute.

O distanta foarte mare.

Exact. Iar acum am picat cumva in partea cealalta, adica toata partea asta de criza financiara si toate discutiile ne-au zguduit un pic si perceptia si acum suntem intr-o redefinire a locului si rolului nostru in comunitate. Sau, mai bine zis, a conexiunii noastre cu comunitatea.

9 ani de comunicare – ce s-a schimbat

Iar asta, pentru un om care lucreaza in industria noastra este extrem de interesant. Adica mie nu-mi vine sa cred ca au trecut 9 ani de zile de cand fac chestia asta. Acum 9 ani faceam comunicate de presa, faceam conferinte de presa si raspundeam intrebarilor jurnalistilor. Asta era, nu-mi puneam problema ca n-am cu cine, sau n-am cu ce, era daily business, 90% din timpul meu.

Acum, as putea spune ca 10% din timpul meu, sau nici macar, nu e asta. Lucrurile s-au schimbat foarte, foarte mult - e mult mai mult despre cum gasesc locurile in care sa fiu cu banca, cum definesc prezenta mea acolo. Adica, acum trebuie sa gasesc inclusiv contextul in care sa-mi definesc continutul. Atunci pur si simplu, luam continut din banca si il dadeam in afara. Contextul de atunci imi primea, acum trebuie sa fac mult mai mult: intai sa imi definesc un context, apoi sa imi construiesc content.

Pur si simplu nu mai functioneaza sa iau contentul din banca asa cum este, un produs, o linie de credit, nu mai merge sa iau creditul de nevoi personale, il trimit in piata si toata lumea vorbeste despre el. Acum:

  • Colegii mei fac creditul
  • Eu iau creditul si vad cum se potriveste in contextul pe care il are piata si sa gasesc modalitatea de a pune creditul ala in piata, in asa fel incat sa nu para ca nuca in perete. Aici e o discutie foarte mare.

Iar pe partea asta de comunitate discutiile sunt foarte ample si foarte dificile. Acum 9 ani de zile era o practica in piata: aveai un buget, il dadeai pe sponsorizari, pe tot felul de evenimente, pentru scoli, spitale, etc. Evident, cu criza si bugetele s-au modificat, pentru toate companiile si cred ca incet-incet lumea si-a dat seama ca daca nu ai un pic o orientare a investitiilor, cumva esti ineficient. Si atunci trebuie sa iti gasesti niste zone unde sa investesti, si sa investesti masiv si pe termen lung, in asa fel incat sa vezi niste rezultate, ca altfel, niste picaturi de apa aruncate ici si colo, nu te ajuta. Dar daca iti definesti clar o zona unde vrei sa iti cultivi rosii si nu te duci pe camp sa arunci seminte ici si colo, iei si lucrezi la pamantul ala si il sapi, il uzi, te duci in permanenta acolo, cam asa este.

Si la noi au fost niste momente foarte dificile…”hai sa ne alegem, dar cum ne alegem directiile strategice?” pentru ca esti o banca. O banca este aproape de comunitate din toate punctele de vedere – o banca finanteaza infrastructura, o banca finanteaza calitatea vietii, finanteaza case, finanteaza educatie, adica prin activitatea ei de baza finanteaza dezvoltarea societatii, fiindca asta e rolul bancii. Si atunci, cum iti alegi domeniile de implicare in activitate in care sa fii eficient, sa ai rezultate si sa aiba si sens. Si au fost niste perioade lungi in care am incercat, am testat, au fost niste procese ample, ne-am intalnit cu toata lumea, cu stakeholderii ca sa intelegem tot, si am reusit pana la urma. Ne-am dat seama ca pentru noi cea mai importanta zona e cea educationala, care se imparte pe mai multi piloni. Pentru ca iarasi, cand spui educatie spui o chestie extreme de mare, si nu poti sa ai aroganta sa spui “finantez educatia”, trebuie sa iti intelegi cumva rolul si locul. Evident, si din educatie ai niste zone in care chiar poti sa faci ceva.

Dupa aceea a urmat o parte foarte grea, de pozitionare, in care le spui oamenilor ca tu aici esti si ca nu poti sa te duci in alta parte. Pentru ca oamenii sunt obisnuiti sa vina sa ceara tot felul de sponsorizari de la banca, pentru acolo sunt banii. Primim cred 20-30 de cereri pe saptamana pentru toate proiectelele si ii inteleg pe oameni, pentru ca toata lumea are o pasiune si incearca sa gaseasca o finantare, si e foarte greu tu sa vii si sa le spui “Stii, eu nu am bani pentru visul tau”, mai ales ca fiecare proiect are sens si scop, doar ca noi nu putem sa fim peste tot si asta e o lectie foarte importanta. Si unii se supara si spun ca nu vrem sa ii ajutam si ca nu credem in proiectele lor, ceea ce nu e adevarat, cred in ele la nivel personal, dar si eu am nevoie sa am directia mea. Asa cum fiecare om nu poate sa le faca pe toate, fiecare om trebuie sa isi gaseasca zona lui de expertiza, pe care sa construiasca, si exact asta incercam sa facem si noi pe partea asta de implicare in comunitate.

Bursa Binelui

Si atunci, Bursa Binelui vine tocmai pe insightul asta. E o platforma care ajuta intreaga comunitate sa micro-finanteze proiecte.

Bursa Binelui, singura platforma de donatii online necomisionate

Exact. Avand toate discutiile astea, ca trebuie sa avem o directie clara in care sa ne ducem, dar nu putem sa lasam restul proiectelor asa, mai ales proiectele mici (proiectele mari in general nu au probleme de finantare atat de mari). Eu cred foarte mult in proiectele astea mici care pot sa schimbe la nivel de comunitate: un centru de autism cu 10 persoane din Cluj este extrem de important in Cluj, sau un centru educational care da rechizite copiilor din Galati, sau un afterschool in Costesti-Arges este extrem de important. Astea sunt proiecte din alea, care te ajuta acolo la firul ierbii. Dar sunt mii de proiecte de genul asta in Romania, care toate merita la fel de multa atentie si la fel de multa sustinere. Pe de alta parte resursele tuturor sunt limitate.

Si atunci ne-am gandit ce-am putea sa facem noi ca sa ajutam macar un pic zona asta. Si asa ne-a venit ideea sa facem platforma asta de donatii, Bursa Binelui, care cred ca a fost una dintre primele platforme de donatii din Romania, in ideea in care foarte multi oameni din jurul nostru (al meu si al echipei mele) ne intrebau ce organizatie sa sustina. Ei voiau sa doneze dar nu aveau sume foarte mari, nu despre asta era, 10-15-20 lei. Dar daca tu esti in Bucuresti si vrei sa dai 10 lei luna asta catre o organizatie din Costesti sau in Baia Mare, e greu, n-o sa te duci pana acolo. Si ne-am dat seama ca nu exista un instrument care sa colecteze banii astia: sume mici, dar multe, putin dar de la foarte multi oameni. Si asa am construit Bursa Binelui, in care exact asta incercam, sa incurajam donatiile mici pentru ONG-uri. Si cum facem chestia asta? Platind practic toate comisioanele aferente tranzactiilor. Comisioanele exista, adica si serviciile bancare sunt servicii si orice serviciu se plateste pentru ca are in spate o infrastructura care trebuie intretinuta. Si atunci, noi platim comisioanele si tu daca vrei sa donezi 5 lei, pentru ca atat poti sa faci luna asta, poti sa ii donezi si stii ca banii aia au ajuns cu totul in contul organizatiei.

Si am vazut ca sunt multi oameni care vor sa faca chestia asta si multe organizatii care au nevoie. Ne apropiem de 400 de ONG-uri pe Bursa Binelui si multe zeci de mii de donatii si sute de mii de euro stransi, din sume de 10-15-20 lei.

Nicoleta la premierea Campionatului de Bine, 2015

Noi ca sa incurajam donatiile astea facem competitii pe platforma, ca sa dam un incentive in plus oamenilor sa vina si sa doneze si ONG-urilor sa se inscrie, pentru ca pana la urma e un instrument pe care il punem la dispozitia ONG-urilor si ei trebuie sa il duca mai departe. Si am observat ca functioneaza mai mult in timpul competitiei. OK, noi dam niste premii, insa ONG-urile strang mult mai multi bani decat punem noi in premii: noi dam premii de 15.000 EUR, iar ei strang 90.000 EUR. Diferenta e mare si mi-ar placea sa existe o continuitate a folosirii platformei, sa nu se intample doar in perioada asta de Campionat. Pentru ca ar putea sa insemne si mai mult. Noi n-o sa renuntam la competitie, insa mi-ar placea tare mult ca lucrurile sa se intample constant. ONG-urile au nevoie de bani constant, nu doar atunci cand facem noi competitia, din octombrie pana in ianuarie.

Cred ca aici mai trebuie sa insistam, pentru ca inclusiv oamenii care doneaza pe parcursul Campionatului ar putea sa mai faca asta de 2-3 ori si in afara lui.

Dar varianta de Debit Direct, nu ar rezolva problema?

Da, impreuna cu Fundatia Comunitara, cu ARC, s-a dezvoltat acest instrument pe care ONG-urile pot sa il acceseze. Oricine doreste sa contribuie lunar poate completa un formular si apoi I se debiteaza automat, lunar, suma aleasa de el din cont. Dai o suma recurenta catre organizatiile respective.

Acum, toate lucrurile astea sunt instrumente financiar bancare cu care oamenii au mai multa sau mai putina incredere sa lucreze. Exista multe variante de donatii, important e sa le folosim pe cele cu care ne simtim mai in siguranta. Pe Bursa Binelui sistemul este de plata online cu cardul, pe care incep din ce in ce mai multi sa o foloseasca. Oamenii incep sa foloseasca si sistemul de Debit Direct, si daca donez automat 15 lei pe luna, nu e mult, dar daca mai sunt 15.000 ca mine, deja sunt niste bani, si mai ales cand ii ai luna de luna. Si pentru ONG-uri e foarte important, pentru ca se pot baza pe o suma constanta de bani. Finantarile care vin de la companii fluctueaza, se mai schimba managementul, se schimba strategia, are compania o problema, nu stii cat de mult te poti baza pe ele. Dar partea asta de debit direct poate sa ajute ONG-urile foarte mult, sa poata avea o continuitate si o relaxare in activitate. Macar stii ca ai niste oameni care te sustin, si ca vei putea plati salariile si cumpara mancare, spre exemplu, pentru beneficiari, si ca ai cu ce sa te sustii, luna de luna. 

Mi-ar placea ca mult mai multi oameni sa faca asta si chiar este o suma mica, adica multi pot sa dea 15-20 lei pe luna si nici nu ii simti. Pentru oamenii aia din organizatii e mana cereasca, le da libertatea de a se gandi cum sa creasca. Viata in ONG-uri este destul de grea, sa te gandesti luna de luna daca ai finantare sa platesti oamenii, daca ai finantare sa poti sa faci programele educationale.

Scoala de Bani

Mai aveti o directie educationala, Scoala de Bani. Ne poti povesti cate ceva despre acest proiect?

Camionul FLiP in Piata Universitatii

Scoala de Bani este cel mai mare proiect pe care il are BCR-ul acum pe zona asta. Este un program de educatie financiara si mi se pare ca se incadreaza cel mai bine pe tot ce inseamna filozofie de CSR si community involvement din partea unei banci. Pentru ca o banca face intermediere financiara, si ca sa poti face asta, trebuie ca omul care are nevoie de bani sau omul care da bani sa inteleaga foarte bine ce se intampla cu banii lui si cum poti tu sa il ajuti.

O sa sune foarte pompos, dar Scoala de Bani e un program de constientizare efectiva, oamenii intra in contact direct cu viata lor financiara si incep sa inteleaga ce li se intampla. Programul are componente clar definite pentru fiecare categorie de varsta:

  • O componenta pentru gradinita, pe care il facem impreuna cu doamna Ligia Golosoiu. A ajuns la peste 50.000 de copii pana acum si din toamna o sa reluam si cred ca o sa ajungem in curand la 100.000 de copii de gradinita care au primit niste kituri cu joculete, prin care ei invata un pic despre bani
  • Pentru copii putin mai mari avem campionul FLIP, cel mai simpatic camion de educatie financiara. El se deschide si in interiorul lui facem cursuri de educatie financiara: timp de o ora si jumatate, 15 copii trec printr-o serie de joculete in care invata diferite lucruri. Care sunt principalele categorii de cheltuieli pentru o familie – pentru ca ei vad ca tu dai bani pe mancare, dar nu inteleg si cheltuielile mai abstracte, casa, curentul, chiar impozitele. Am auzit de discutii intre copii si parinti, in care cei mici ii intreaba “Dar tu pe ce dai banii?”.

Scoala de Bani - Camionul FLiP

Deci de la pe ce se duce bugetul familiei, pe categorii de cheltuieli, pana la cum influenteaza decizia fiecaruia dintre noi un intreg lant economic. Si luam exemplul cumpararii unei perechi de blugi, mai ieftina sau mai scumpa, si cum influenteaza alegerea ta tot ce este in spate: de la producatorul de in din Kazahstan pana la cel care face tesatura, la transport, la magazin. Tot continutul este adaptat la intelegerea copiilor. Sunt 5-6 joculete amuzante si interactive prin care ei trec in aceasta ora si jumatate.

Si am facut proiectul asta in camion pentru ca ne-am dorit foarte mult sa ajungem cu genul asta de activitati in toata tara. Pentru ca am observat ca majoritatea proiectelor interesante se intampla in Bucuresti si in cateva alte orase mari din tara. Dar la Tulcea, la Bacau, la Suceava foarte putine proiecte ajung, ca sa nu mai zic si de orasele si mai mici. Am fost recent cu el la Mamaia si a fost foarte bine, pentru ca e un flux foarte mare de turisti si vin oameni din toate colturile tarii, dupa care merge spre Tulcea, Galati, Focsani, Bacau, Vaslui. Si in orasele in care ne oprim incercam sa aducem copii din toate zonele, spre exemplu la Tulcea ducem copii din Delta.

Jocurile au fost facute de colegii nostri de la Viena, care au realizat in noul lor sediu un mare Muzeu de Educatie Financiara, in care copii trec printr-o experienta educationala digitala foarte interesanta, sunt foarte multe jocuri, e foarte interactiv totul.

Muzeul de Educatie Financiara - Financial Life Park - Viena

Din cate stiu, el e unic in Europa momentan, mai sunt cateva proiecte in lucru. Ca sa intelegeti interesul, el e fully booked pe urmatoarele 4 luni de zile.

Si am luat principalele jocuri realizate de ei, le-am adaptat pentru camion, dar principiul si vizualul sunt aceleasi. FLiP inseamna Financial Life Park – si puteti explora mai multe pe site-ul dedicat.

  • urmatoarea categorie de varsta, liceenii si studentii, sunt cei care incep sa aiba o minima independenta financiara pe banii parintilor: nu au inca propriile venituri dar au niste bani pentru care au libertarea de a decide. Pentru ei avem un program numit Masca Infinitelor Posibilitati in care stam cu creionul in mana pe un board si vorbim despre cati bani ai de cheltuit si pe ce ii cheltui si cum poti sa faci ca la un moment dat sa faci ceva mai mult decat cu banii tai. De exemplu, daca ai o suma saptamanala sau lunara si la un moment dat vrei sa pleci intr-o vacanta, cum faci?
  • Pentru adulti, pentru cei care au propriile venituri, avem programul Scoala de Bani Seif in care avem profesori de educatie financiara. Acestia sunt colegii nostri din BCR, suntem deja 850, care au trecut printr-un program special de pregatire. Ei se intalnesc cu grupe de clienti (BCR) dar si non-clienti si vorbim aplicat: intai identificam situatia financiara a fiecaruia – pui pe hartie activele si pasivele, dupa care raportam asta la niste referinte internationale si deja incepi sa ai primele revelatii. Apoi urmeaza o discutie efectiva pe buget: cati bani castigi, cati bani cheltui. Dupa care este o discutie despre obiectivele de viata. Adica ii ajutam pe oameni sa constientizeze. Cand spui lucrurile astea par foarte banale, toti stim cat cheltuim si cat castigam, dar nu, nu este asa. Am facut cursul asta cu peste 11.000 de oameni si pot sa iti spun ca noi in general nu constientizam cat castigam si pe ce cheltuim. Pentru ca nu avem acest exercitiu foarte bine facut. Dupa ce iti intelegi si obiectivele, incepe o discutie despre cum putem sa ajungem acolo. Si e interesant ca multe sunt sfaturi care vin de la ceilalti participanti, ca noi nu avem o reteta. Dupa ce treci printr-un exercitiu din asta, am inceput sa ma uit mai atent. E o schimbare de comportament care se face in timp, si e greu de acceptat ca la un moment dat trebuie sa iti pui o limita. Trebuie sa faci niste alegeri si sa fii constient de ele.

Fiecare om are propriile lui vise si e foarte important sa il ajuti sa le poata indeplini. Poate isi doreste mult mai mult o vacanta decat 2 cafele scumpe pe zi. E vorba de niste renuntari constiente si o revelatie mare pe care oamenii o au.

Problema e ca nu am avut discutiile astea in familie, nu suntem obisnuiti. Unii oameni mai invata oarecum de la bunici, dar acolo e putin altfel, batranii pun deopart pentru zile negre mai mult, nu ca sa isi indeplineasca un vis. E normal ca nu ai de unde sa stii, comportamentele astea se formeaza in timp.

 Multumim!

sussus

  printeaza articolprinteaza articol     trimite unui prietentrimite unui prieten
Scrie parerea ta:
Nume:
Email:
http://   Website:
Comentariu:
Scrie in cifre numarul din imagine
Cod verificare