Newsletter
Aboneaza-te la Newsletterul IAA
Ca sa stii mereu tot ce misca in industrie.
Si ai sinteza direct in inbox.

aboneaza-te

RSS Feed
Afla imediat ce apare nou in "Interviuri"
Facebook
Like us on Facebook
Interviu - 20 Aprilie 2011
Popescu, CNA:

Popescu, CNA: "Mai multă autoreglementare din partea posturilor va duce la mai puţină reglementare din partea CNA"

Răsvan Popescu, Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), ne-a explicat în ce stadiu se află Codul Audiovizualului şi ce aspecte vizează modificările care au fost făcute.

de Floriana Scânteie

IAA.ro: Care sunt schimbările majore efectuate codului de reglementare al audiovizualului?
Răsvan Popescu:
Schimbările majore la nivelul codului audiovizualului vizează următoarele domenii:
1. Formularea de prevederi mai stricte şi mai clar definite în domeniile următoare:
- protecţia minorilor atât ca public al programelor audiovizuale, cât şi ca subiect al acestora,
- Noul cod cere radiodifuzorilor să ţină cont de sensibilitatea şi vulnerabilitatea specifice vârstei, în general, şi de personalitatea copilului, în particular.
- Sunt prevăzute responsabilităţi ce revin posturilor în cadrul sistemului naţional de alertă/răpire/dispariţie a minorului. În acest sens, posturile de radiodifuziune şi televiziune trebuie să difuzeze informaţiile privind minorii răpiţi sau dispăruţi.
- Sunt stabilite restricţii de difuzare în intervalul orar 6:00 - 23:00, care vizează în special producţiile care prezintă, în mod repetat, violenţă fizică, psihică sau de limbaj, scene de sex, limbaj sau comportament obscen.
- Se menţine interdicţia pornografiei în programele difuzate de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia României.
- Sunt stabilite unor reguli stricte de retransmitere a programelor destinate exclusiv adulţilor (programe 18+ ): retransmiterea numai în intervalul orar 1,00 - 5,00, şi în condiţii care să asigure restricţionarea accesului (codat în cadrul unor pachete opţionale care conţin exclusiv astfel de programe special dedicate adulţilor).

- protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine.

Principiul care guvernează acest domeniu este libertatea de exprimare, care nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Plecând de la acest principiu, conform noului Cod civil, au fost reţinute unele excepţii care vizează faptele sau evenimentele care influenţează societatea sau o comunitate şi care pot fi apreciate ca fiind de interes public justificat, în special cu privire la:
a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală;
b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice;
c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul.

În plus, ori de câte ori se invocă interesul public justificat pentru a difuza producţii audiovizuale care pot aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unei persoane, difuzarea trebuie însoţită de punctul de vedere al persoanei în cauză.
De asemenea, noul Cod accentuează rolul moderatorilor în protecţia demnităţii umane

- asigurarea informării corecte şi a pluralismului.

- Referitor la asigurarea informării corecte şi a pluralismului, Codul audiovizualului dezvoltă reglementarea plecând de la un prim principiu al asigurării unei distincţii clare între fapte şi opinii. Informarea cu privire la un fapt sau un eveniment trebuie să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.

În ceea ce priveşte pluralismul, programele de ştiri trebuie să asigure o prezentare echilibrată a reprezentanţilor puterii şi opoziţiei, ţinând cont de ponderea partidelor parlamentare, de importanţa temelor aflate în dezbatere şi, după caz, de reprezentarea partidelor la nivel local. Drept o noutate în abordare trebuie să remarcăm faptul că s-a renunţat la sistemul de cuantificare numerică (60% putere / 40 % opoziţie). Se menţine însă obligaţia privind numărul egal al reprezentanţilor puterii şi opoziţiei în dezbateri.
Codul stabileşte noi reguli aplicabile sondajelor de opinie şi televotul, de genul vox pop.

2. Relaxare a reglementărilor în domeniul comunicărilor comerciale din punct de vedere al tehnicilor folosite (Plasarea de produse, Ecranul partajat, Publicitatea virtuală ) fără a face niciun rabat de la obligaţiile de natură cantitativă (12min/h de publicitate la posturile comerciale şi 8 min/h la posturile publice) şi a regulilor de inserare a comunicărilor comerciale. Monitorizările din ultimele luni arată că am reuşit să determinăm posturile să nu mai depăşească tipul legal alocat publicităţii.

Consiliul a revizuit regulile de publicitate la alimente, medicamente şi suplimente alimentare.

Un capitol nou este dedicat campaniilor noncomerciale, ce pot fi concretizate sub trei forme de radiodifuzare: anunţul de interes public, campania socială, apelul în scop caritabil
• anunţul de interes public, în cadrul unei acţiuni de alertă, avertizare şi informare a publicului;
• campania socială, în cadrul unei acţiuni cu caracter exclusiv social, necomercial;
• apelul în scop caritabil derulat în cadrul unei activităţi filantropice cu caracter umanitar, în scopul sprijinirii unor persoane aflate în dificultate.

Care sunt motivele ce au dus la aceste modificari?
Pe de-o parte a fost vorba despre necesitatea unor clarificări în domeniul utilizării noilor tehnici din domeniul comunicărilor comerciale promovate de Directiva Serviciilor Media Audiovizuale, preluate în legislaţia internă. De exemplu, plasarea de produse constituie un procedeu folosit în comunicarea comercială, care a fost reglementat pentru prima dată la nivelul legislaţiei comunitare din domeniul audiovizual prin Directiva Serviciilor Media Audiovizuale.

Pe de altă parte, am constatat că în ultimii 2-3 ani s-a produs o degradare îngrijorătoare a calităţii programelor audiovizuale apărută pe fondul crizei economice şi accentuată în audiovizual prin penuria de fonduri provenite din publicitate.

Nu în ultimul rând, o parte din prevederile din codul audiovizualului ce conţinueau formulari la nivel de principiu au fost preluate în proiectul de lege iniţiat de doamna Raluca Turcan, Preşedinta Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor. Preluarea în textul de lege a unor paragrafe din cod a avut drept menire creşterea greutăţii din punct de vedere juridic a acestor măsuri, iar pe de alta a însemnat o recunoaştere a valorii codului ca document de reglementare. 

Care este obiectivul CNA odata cu aceste modificari ale legii şi care aspecte sunt cele mai importante?
Dacă vorbim despre proiectul Turcan, trebuie spus că s-au preluat în corpul legii şi unele prevederi din cod de natură tehnică, ce vizează chestiuni procedurale. Cred că la Senat se va putea face o triere mai bună. Dacă vorbim de legislaţia secundară ne propunem prevederi care să compenseze vidul de autoreglementare şi de coreglementare . În acest sens trebuie menţionat faptul că în 14 aprilie 2011 a fost publicată Decizia CNA nr. 286 privind publicarea codurilor de conduită profesională adoptate de furnizorii de servicii media audiovizuale. Conform acestei Decizii, până la data de 1 octombrie 2011, fiecare furnizor de servicii media audiovizuale va publica pe pagina proprie de Internet codul său de conduită profesională.

Cine va avea de câştigat şi cine va avea de pierdut de pe urma acestor modificări?
Publicul va avea de câştigat. Posturile care nu înţeleg să respecte legislaţia vor avea de pierdut.

Aţi operat nişte modificări şi la cuantumul amenzilor, care au fost comentate în presă (mă refer aici la cenzură/ingerinţă editorială). Credeţi că aceasta este cea mai bună metoda de a-i face pe operatori să intre în legalitate?
Cuantumul amenzilor nu a fost modificat . Prin Codul audiovizual nu se pot aduce modificări la lege şi nu se pot introduce măsuri care să contravină legii. Este posibil ca întrebarea dumneavoastră să vizeze iniţiativa legislativă de la Camera Deputaţilor. În acest proiect de lege este prevăzută aplicarea amenzilor în mod progresiv, ceea ce va conduce, probabil, la un cuantum anual mai mare decât în prezent. Senatul va decide forma finală a legii.

Codul a intrat în vigoare pe 11 martie, însă de atunci aţi mai avut consultări la Parlament şi aţi anunţat că veţi mai interveni pe cod, pe tema suspiciunilor de cenzură şi ingerinţe editoriale. Deci, în ce stadiu se află acum legea?
Proiectul Turcan introduce articolul 6 al legii, privind cenzura şi ingerinţa, în regim sancţionatoriu. Acelaşi articol spune însă, că nu constituie ingerinţe prevederile din codurile de conduită profesionale. Tocmai de aceea încercăm să încurajăm posturile să adopte şi să-şi publice aceste coduri care reprezintă, în acelaşi timp, conduita deontologică şi setul de norme după care funcţionează. Mai multă autoreglementare din partea posturilor va duce la mai puţină reglementare din partea CNA.

sussus

  printeaza articolprinteaza articol     trimite unui prietentrimite unui prieten
Scrie parerea ta:
Nume:
Email:
http://   Website:
Comentariu:
Scrie in cifre numarul din imagine
Cod verificare