Uranus-Rahova, o zonă plină de istorie, pe care începem să o redescoperim

IAA.ro: Care au fost reacţiile publicului după lansarea primului număr al revistei Uranus-Rahova?
Diana Capatina: Foarte bune, chiar entuziaste. Mă bucur că au citit-o şi florăresele din Piaţa de flori, şi colegii din firmele de comunicare de la The Ark, şi vizitatorii Liberty Center, şi publicul obişnuit al librăriilor Cărtureşti şi ICR-ului. Am primit mesaje de la oameni pe care nu-i cunoaştem şi care ne-au spus cât de mult le place ideea din spatele publicaţiei şi ea în sine.

Care este scopul acestui proiect şi pentru cât timp se va derula?
Uranus-Rahova este prima foaie de cartier din România. Vorbeşte despre evenimentele, locurile şi oamenii dintr-o zonă aproape necunoscută din Bucureşti, deşi aceasta se află la câteva minute de Piaţa Unirii şi Palatul Parlamentului. Uranus este ceea ce a mai rămas dintr-un cartier istoric al Bucureştiului, care a fost demolat în anii ’80 pentru a face loc Casei Poporului. Şi puţini mai ştiu azi că, acum doar câteva decenii, Calea Rahovei începea în Piaţa Unirii şi era una din cele mai vechi şi mai dinamice artere comerciale din capitală. Construirea bulevardului Unirii a fracturat-o şi a izolat-o între blocuri, astfel încât ea începe acum la Palatul Bragadiru, aproape de rondul Coşbuc, urcă pe lângă fosta fabrică de bere Bragadiru şi Bursă a Mărfurilor, face joncţiunea cu Regina Maria la Piaţa Chirigii şi continuă spre Liberty Center. În zona asta lăsată de izbelişte şi de autorităţi, şi de locuitorii Bucureştiului, s-au mutat la sfârşitul anului trecut, în clădirea re-inventată a Bursei Mărfurilor, acum The Ark, mai multe firme din comunicare: DC Communication, Headvertising, Re:ply, Interactivelook, Media Factory, Space Syntax. Doru Frolu, unul dintre acţionarii DC Communication, arhitect de meserie, a înţeles acum mulţi ani potenţialul uriaş al zonei ăsteia, valoarea sa istorică şi identitară, şi crede că aceasta poate deveni un „Soho al Bucureştiului”. O zonă plină de viaţă, care integrează contrastele şi mix-ul cultural existente. Fiind aproape de centru, e o chestiune de timp până când va deveni un „hot place”. Şi există şansa ca, în acest caz, lucrurile să se desfăşoare aşa cum ar trebui – recuperând clădirile istorice de aici şi punând în valoare potenţialul zonei. În primul rând, aici se află câteva monumente de arhitectură industrială listate în patrimonial naţional, aproape necunoscute bucureştenilor, puţin cunoscute autorităţilor şi voit lăsate uitării de investitori. Unii le-ar vrea dărâmate. Alţii credem că, prin reconversie, pot deveni centre culturale sau de birouri, muzee – aşa cum se întâmplă în alte părţi. Tate Modern de la Londra a fost amenajat într-o fostă centrală termică, iar Muzeul Orsay din Paris, într-o fostă gară feroviară. Sunt câteva străduţe care încă păstrează mult din atmosfera vechiului Bucureşti, în care spaţiul, timpul şi relaţiile dintre vecini erau altele.

Cine sunt iniţiatorii şi susţinătorii proiectului? Cât costă editarea acestei reviste care se distribuie gratuit?
Iniţiatorii proiectului sunt două companii de comunicare din zona Uranus-Rahova, DC Communication şi Re:ply, iar publicaţia este realizată în parteneriat cu Liberty Center. Fiecare dintre noi contribuie cu ce poate la proiect: servicii de creaţie sau bani. Tirajul în care apare în acest moment este de 5.000 de exemplare, o dată la două săptămâni. Întrucît este o publicaţie faţă-verso, tipărită duotone, este foarte eficientă din punct de vedere al costurilor.

Ce resurse folosiţi pentru realizarea materialelor din revistă? Am observat că semnează oameni din „redactia” Re:ply. Care este sistemul pe care îl folosiţi?
Această revistă e făcută aşa cum ar trebui să fie, de altfel, toate revistele – pentru cititori. Toate subiectele trec prin acest filtru – le selectăm ţinând cont de ce le-ar plăcea lor să citească, de ce i-ar interesa să ştie despre această zonă. Conţinutul este foarte important şi de aceea îl gestionăm noi în întregime. Re:ply face de 7 ani publicaţii de toate tipurile – reviste pentru mass market, ziare, customer magazine, newslettere, reviste interne. Tot conţinutul este realizat de Re:ply, de la texte şi fotografii la layout. Suntem tot timpul în legătură cu companiile şi instituţiile din zonă, pentru a avea informaţii despre evenimentele pe care le organizează – în special cu Liberty, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Slow Food Târgul Ţăranului etc. Avem o relaţie foarte bună cu Ligia Roşu, Marketing Manager Liberty Center, care a înţeles de la început că, pentru a fi convingătoare, publicaţia trebuie să-şi păstreze libertatea editorială. În revistă mai scriu şi colegi de la celelalte firme din The Ark. Intenţia este să avem şi invitaţi – arhitecţi, fotografi, oameni care cunosc istoria zonei Uranus-Rahova sau care îi pot influenţa dezvoltarea.

Am observat că ai semnat şi tu câteva materiale până acum, deşi deţii funcţia de creative director şi managing partner la Reply. Cum îţi împarţi timpul pentru a realiza acele materiale şi a te ocupa şi de management-ul Re:ply?
Când ai multe lucruri de făcut, şi diferite, singura şansă este să înveţi să te organizezi. Eu n-am prea fost aşa, până să am firma. Faptul că am făcut pian toată copilăria sau că am făcut emisiuni în direct la radio în adolescenţă cred că m-a ajutat să învăţ să gândesc rapid şi pe mai multe planuri. De ani de zile fac în mod curent multe lucruri într-o zi: supervizez partea de copywriting şi editorială a proiectelor agenţiei, merg la prezentări, sunt mereu la curent cu aspectele financiare şi de business sau care ţin de managementul echipei. Cred că e ca şi în cazul sportivilor: ţine de antrenament. Continuu să fiu copywriter sau editor la unele dintre proiectele agenţiei, fiindcă este ceea ce-mi place cel mai mult să fac.  Am scris şi în alte reviste făcute de noi, nu doar în Uranus-Rahova. Mi se pare important să faci lucruri în care crezi şi să încerci să mişti lucrurile. 

Câţi oameni numără echipa Re:ply şi ce fel de oameni folosiţi pentru a realiza materiale atât pentru această revistă, cât şi pentru altele pe care le faceţi acum?
Uranus-Rahova e un proiect special. În primul rând, este o iniţiativă a noastră, nu un proiect venit din partea unui client. Nu are scop comercial – vrem să schimbăm percepţia bucureştenilor despre o zonă istorică ignorată, cea în care lucrăm şi noi, şi să o repoziţionăm. Suntem mai mulţi din Re:ply implicaţi în realizarea ei – Cătălina Miciu, Cătălin Dumitru, Iulian Puiu, Cristian Herta, Andra Dobondi, Florin Cojocaru, Solene Cesbron, Mihaela Ştefan. Chiar dacă este mică, implică aceleaşi competenţe ca orice altă publicaţie – editoriale, de art direction sau project management.

Ce poţi să ne spui despre următorul număr pe care îl pregătiţi? 
Avem o secţiune în care, în fiecare număr, vorbim despre cineva care locuieşte sau lucrează în Rahova. În primele două numere i-am avut pe Carla Szabo, designer al cărei atelier şi magazin se află la parterul The Ark, şi Marian Ivan, proprietarul galeriei de artă Ivan, care locuieşte aici. De data asta, o s-o avem pe Bambina, cea mai cunoscută florăreasă din Bucureşti, vecina noastră de la Piaţa de flori. O să mai fie un material interesant, scris de Marius Toader, despre două celebre ateliere foto care au existat pe Calea Rahovei.

Unde e distribuită foaia de cartier?
La Liberty Center, The Ark, MNAC, librăriile Cărtureşti, Charles de Gaulle Plaza, Institutul Cultural Român, restaurantul Mandragora, uneori la Green Hours şi terasele de pe Smârdan. Acolo unde credem că se află posibilii noştri cititori. Le mulţumesc tuturor celor care au fost de acord ca ea să fie distribuită în aceste locuri şi care au înţeles ce facem, de fapt, prin intermediul acestei publicaţii. Parte din articolele care apar în foaie sunt publicate şi pe pagina de pe Facebook a Uranus-Rahova, aşa că, dacă nu daţi de ea în altă parte, sigur găsiţi materiale şi pe internet. Iar acolo putem şi să comunicăm direct. Sunt mulţi oameni care au amintiri despre zonă, fotografii interesante sau idei despre ce am putea face pentru a recupera afectiv, măcar în parte, un oraş pe care nu ştim să-l iubim, dar care spune atât de multe despre noi. Ar fi interesant să putem să distribuim Uranus-Rahova şi în Palatul Parlamentului – pănâ la urmă, acolo a fost Uranusul.

Iată copertele celor două numere de până acum din Uranus-Rahova