Anul trecut, industria de comunicare a fost sedusă de un generos proiect, dezarmant prin simplitate. E vorba de "Copacul de hârtie". În schimbul ciornelor şi revistelor vechi colectate de la companii, erau plantaţi copaci. Odyssey a lansat proiectul Reciclatorii, iar Coca-Cola Hellenic a împădurit un munte, la Tăsuleasa. Cele trei exemple aleatorii dau semnalul unui trend "ECO", imposibil de ignorat, în randul companiilor responsabile.
Care este pasul următor la capitolul acesta? De exemplu, să folosim hârtie reciclată. De ce n-am face-o? Ea are acelaşi gramaj, densitate şi culoare ca şi hârtia "de primă mână". Un punct delicat? Preţurile hârtiei reciclate depăşesc cu aproximativ 30% preţurile hârtiei noi, dar diferenţe între rezultatele post-tipărire nu există.
Pentru a tipari 1,5 milioane de fluturaşi în format A4 dublu big (estimat pe necesarul unei campanii de promovare la nivel naţional) şi folosind hârtie cu greutatea de 150 g/mp, se consumă aproximativ 15 tone de hârtie. Imaginaţi-vă ce ar însemna dacă am folosi pentru asta hârtie reciclată în loc de hârtie reciclabilă.
Companiile care pun preţ cu adevărat pe CSR, vor săvârşi o faptă bună până la căpăt doar atunci când, pentru campaniile de promovare, promoţiile de stimulare a vânzărilor şi cataloagele de prezentare vor utiliza mai degraba materie prima refolosită, decât hârtia nouă.
Dar până atunci, mai e ceva. Înainte de a ajunge la proiectele de anvergură pe această nişă, depăşind delicata temă a costurilor, trebuie să ai garanţia că ele sunt şi realizabile şi că tipografiile din România acceptă proiecte de gen. Momentan, doar un număr foarte mic de tipografii acceptă să folosească hârtie reciclată în maşinile de imprimat. La noi încă nu există un număr suficient de fabrici care să prelucreze hârtia şi să o transforme în hârtie reciclată de bună calitate.
Până când vor fi realizabile proiecte de amploare cu hârtie reciclată, să ţinem minte că aceasta poate acoperi momentan necesităţile dintr-o companie pentru orice tip de activitate: fax, memo, prezentări, materiale promoţionale tipărite, cataloage, cărţi de vizită şi orice altceva. Companii de specialitate au lansat imprimante şi aparate copiative de birou perfect compatibile cu hârtia reciclată.
Ce se întâmplă în lume?
- ACT Responsible este organizaţia internaţională de selectare şi încurajare a programelor de CSR din întrega lume, organizaţie care a generat o platformă de comunicare accesibilă între companii care se dedică "pro bono" acestor cauze lăudabile. Ceea este însa remarcabil în cazul ACT este faptul că prin niciun demers de implementare a propriilor proiecte nu uită să pună "binele comun" înainte de orice. Prin urmare, pentru toate proiectele tipărite sub antetul ACT Responsible este folosită doar hârtie reciclată.
- Asociaţia editorilor din New York se implică într-un proiect amplu prin care îşi propun să promoveze editarea revistelor pe hârtie reciclată.
- Titluri mari în presa canadiană anunţau în anul 2007 că hartia reciclata este prima opţiune pentru tipografiile din Canada.
- În SUA, Texas - supermarketurile au renunţat la pungile de plastic pentru a le înlocui cu pungi realizate din hârtie reciclată.
- În China nivelul importurilor de fibre reciclate a crescut cu peste 500%. Aproximativ 60% din fibrele folosite pentru producţia de hârtie şi carton a Chinei provin din surse reciclate. În calitatea sa de cel mai mare consumator de hârtie reciclata din lume, China nu a lasat ca 65 milioane de tone de hârtie reciclată să ajungă în depozitele de deşeuri din Statele Unite, Japonia şi Europa, asta numai în ultimii patru ani.
În România comunistă, râdeam de lozincile cu "protejaţi pădurea" şi "cei trei R", de colectarea maculaturii şi, în principiu, de toate demersurile de gen, pe care le găseam fără haz şi probabil şi ineficiente. Astazi, defrişările masive la nivel global - una dintre cauzele încălzirii planetei - ne determină pe toţi, dincolo de orice culoare politică, să fim ceva mai atenţi, iar pe aceia dintre noi care lucrează în corporaţii cu resurse, să schimbăm mentalităţi şi obiceiuri. Sau macar să încercăm. Şi lucrurile acestea mari, încep, de cele mai multe ori, cu gesturi foarte simple. De exemplu, să depozităm hârtiile de care nu mai avem nevoie în spaţii destinate reciclării şi sa o cumpărăm pentru proiecte noi pe cea deja reciclată.