Lecţii europene de CSR

În cadrul evenimentului “European CSR Lessons”, invitaţii străini şi cei români au prezentat studii de caz inedite despre modul în care comportamentul responsabil al unor companii poate rezolva problemele grave ale societăţii, ale economiei sau ale mediului înconjurător. În prezent, specialiştii susţin că suntem în epoca de piatră a CSR-ului, însă suntem pregătiţi să trecem la următorul nivel.

De ce este responsabilitatea socială importantă?
John Aston, Presedinte AstonEco Management, a spus: “Teoretic, organizaţiile se preocupă de CSR pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a societăţii (inclusiv a lor). Cu toate acestea, majoritatea se limitează la a face câteva proiecte responsabile, continuând, însă, să contribuie la “dezvoltarea ne-sustenabilă”, în activităţile de zi cu zi”.

S-a vorbit foarte mult despre sustenabilitate. Deşi cuvântul nu există în dicţionarul limbii române, specialiştii l-au definit ca starea de echilibru între aspecte sociale, financiare, de mediu şi bunăstare, care protejează generaţiile următoare. “Vorbim despre sustenabilitate, care cu ceva timp în urmă era prezentă în cadrul programelor marilor companii, ale marilor branduri. În ultima perioadă, a căpătat o amploare din ce în ce mai mare şi astăzi se pare ca a devenit un element cheie, dovadă şi conferinţa internatională de astăzi”, a subliniat Laura Dragomir, Editor Realizator la The Money Channel.

Idei pentru o economie sustenabilă
Scopul dezvoltării sustenabile este acela de a încuraja prin activitatea curentă şansele generaţiilor următoare de a-şi atinge propriile obiective. Mai mult, creşterea sustenabilă a unei organizaţii ar trebui să creeze oportunităţi diverse pentru cei ce vor urma.

De exemplu, Denis Guibard, France-Telecom Orange, VP “Sustainble Development, Product Services”, a prezentat iniţiativa pan-europeană prin care grupul Orange şi-a propus să reducă deşeurile electronice generate de milioanele de telefoane mobile mai vechi de 3 – 5 ani şi să crească procentul celor care sunt reciclate sau refolosite în scopuri sociale. Mai grav este faptul ca o mare parte din acele telefoane sunt făcute din materiale nebiodegradabile.

O altă problemă ridicată a fost cea a materiei prime. De exemplu, pentru cip-urile şi plăcile din telefoane se folosesc metale, care în 10-15 ani vor dispărea. În lume, dacă s-ar colecta de la fiecare utilizator un telefon, s-ar putea aduna mii de tone de metale care sunt pe cale de dispariţie precum cuprul, fierul, aurul şi argintul. În România, în urma programului buy-back, au fost colectate peste 50.000 de telefoane vechi.

Dana Dobrescu, Communication Manager la Unilever South Central Europe, a susţinut că avem o planetă, nu trei. “Dacă toţi locuitorii ar consuma la modul în care se consumă resursele în Marea Britanie, am avea nevoie de 3 planete, iar dacă am consuma la nivelul SUA, am avea nevoie de 5 planete. În prezent, peste 80% din resurse sunt consumate de nici 10% din populaţia planetei”.

În fabricile Unilever s-a redus consumul de CO2 şi de apă cu peste 60%, potrivit reprezentanţilor companiei, iar cantitatea de deşeuri a fost redusă cu peste 75%. Unilever a constatat că cea mai multă apă se iroseşte în timpul unui duş, deoarece în medie, o persoană petrece peste 10 minute acolo.

Operaţiuni responsabile
Şi în România avem companii care se preocupă de mediul înconjurător. Alina Bratu, URBB Corporate Affaires Manager, a povestit cum a reuşit URBB să stimuleze marile oraşe să se implice mai mult în proiecte de mediu, prin competiţia “Capitala Verde a României”.

În cadrul platformei sale de CSR, Tuborg, în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, a lansat competitia adresată municipiilor reşedinţă de judeţ. Cifrele arată astfel: peste 47 de primării implicate, 1.500 de voluntari mobilizaţi la nivel naţional, peste 15 tone de deşeuri reciclabile, iar Braşov a fost desemnat de către URBB cel mai ecologic oraş din România.

Tot despre categoria băuturilor alcoolice “responsabile” a vorbit şi Isaac Sheps, CEO Carlsberg UK. Printre măsurile de CSR implementate de Carlsberg se numără campaniile din Finlanda, care au promovat consumul de alcool cu moderaţie printr-o serie de fotografii sugestive, curăţarea unui parc din Serbia şi reducerea greutăţii sticlei de bere în Marea Britanie de la 210 g la 175 g, ceea ce a micşorat cantitatea de deşeuri de sticlă cu peste 70 de tone anual.

“Ideea de bază este că managementul trebuie să fie implicat. Nu numai că ai un program, dar trebuie să ştii şi ce se întâmplă cu el. Iar dacă CEO-ul nu crede că este o parte din business, atunci nu va avea sustenabilitate”, a spus Sheps.

De asemenea, UniCredit Tiriac Bank este recunoscută ca o companie responsabilă. Bogdan Spuza, directorul de marketing, a susţinut că unul dintre cele mai bune proiecte sociale finanţate de UniCredit Tiriac Bank este cel ce vizează reducerea mortalităţii infantile printr-un parteneriat UNICEF. Până în prezent, UniCredit Ţiriac Bank a finanţat combinatul din Rovinari cu milioane de euro pentru a reduce poluarea cu sulf şi a desfăşurat mai multe proiecte verzi sub brandul UniCredit Tiriac Bank.

Devine însă din ce în ce mai evident că CSR a reuşit să treacă de acuzaţia că ar fi doar o formă uşoară de PR. Şi se pare că nu există decât un singur secret al succesului în CSR: “hard smart work”, adaugă John Aston, Preşedintele AstonEco.

“European CSR Lessons” a fost organizat de ResponsabilitateSociala.ro.