Managerii de presă, faţă în faţă cu efectele crizei

Pe scurt, câteva idei ale managerilor de presă prezenţi la eveniment:

Andreea Roşca (Realitatea - Caţavencu): Suntem în situaţia în care avem bugete de advertising mai mici cu 30%, pentru că lumea stă într-o stare de aşteptare. Piaţa este extrem de fragmentată. Suntem victimele propriilor noastre politici editoriale.

Răzvan Ionescu (Adevărul Holding): Suntem şi noi vinovaţi de situaţia aceasta. Ne-a plăcut să vindem orice altceva în afară de cifre. Am vândul discuţii mieroase, discount-uri, etc. Azi plătim şi preţul obiectiv al presei , dar plătim şi criza subiectivă, pentru că am vândut foarte puţină audienţă. Criza va fi un transfer de audienţă de la "bad" la "good" management. Din punct de vedere editorial, suntem vinovaţi de inadaptarea la nevoile publicului.

Andreea Roşca: Noi încercăm să ne dăm semna încotro duce piaţa – interesul principalelor industrii de business. Advertiserul nu poate să decidă contentul. Creăm proiecte speciale, proiecte speciale care cuprind TV, online şi print. Publisherii sunt puţin înaintea advertiserilor, îmi pare rău să spun asta.

Andreea Roşca: Cred că uităm de unde plecăm: contentul, distribuţia, etc. Redactorul-şef are execuţia de zi cu zi, dar din punct de vedere strategic noi, ca publisheri, nu avem cum să lucrăm fără conţinut. Mi-am făcut un research pe cotidiene în ultimele zece zile şi am constatat următorul lucru: 80% din textele publicate din fiecare ediţie nu răspund la întrebarea „de ce mă interesează pe mine, cititorul, acest articol?”. Strategia asta editorială vine de sus. 70% din textele apărute în partea de început a ziarului, acolo unde sunt ştirile de interes general, nu au niciun fel de gândire vizuală a articolului, adică titlu, lead, o ilustraţie care să conveargă către mesaj.

Cristina Simion (Edipresse AS): Indiferent cât de puternic e brandul, jurnaliştii care reprezintă un anumit brand nu sunt deţinătorii informaţiei şi nici în mod necesar cei mai buni purtători de opinie sau lideri de opinie. Informaţia este peste tot. E foarte important că brandul atrage, dar până la urmă e vorba de conţinut de calitate, plătit online.

De vorbă cu redactorii-şefi:

Dan Turturică (România liberă): Pasiunea jurnalistului nu mai este de ajuns pentru anumite tipuri de publicaţii. Pentru un ziar ca "România liberă", pasiunea trebuie dublată de structură, e nevoie să poţi să dai context, semnificaţie, comentariu.

Sorin Pîslaru (Ziarul Financiar): Ce se întâmplă pe plan internaţional în media şi publicitate se va vedea şi la noi. Avem în fiecare zi presiunea să găsim dacă nu o ştire pe care nu o mai are nimeni, măcar să avem cea mai bună abordare. Căutăm să nu risipim tiparul. În ultimii ani a crescut mult produsul intern brut, dar consumul de presă nu a crescut, în condiţiile în care consumul de presă ar trebui să reflecte nivelul de trai. Din punctul meu de vedere, publisherii unor ziare generaliste au greşit că au oferit gratuit informaţia pe Internet. Sunt site-uri care îţi iau titlul şi 500 de semne şi ţi-au luat toată munca.

Cristian Pantazi (HotNews.ro): În ultimii ani numărul de ziare a crescut foarte mult, conţinutul s-a diluat. Acum trecem printr-o perioadă de concentrare a conţinutului, cred că aceasta este o şansă pentru mulţi ziarişti să arate din nou ce pot. Circulaţia informaţiei nu poate fi oprită. Primii care au dat tonul au fost televiziunile.

Vlad Macovei (Evenimentul Zilei): Multe dintre ziare sau multe articole nu se ridică la nivelul la care e nevoie, pentru publicul "emergent" din România.