Newsletter
Aboneaza-te la Newsletterul IAA
Ca sa stii mereu tot ce misca in industrie.
Si ai sinteza direct in inbox.

aboneaza-te

RSS Feed
Afla imediat ce apare nou in "Stiri"
Facebook
Like us on Facebook
Stiri - 20 Februarie 2008
S-a stins din viaţă Petrică Pavel

S-a stins din viaţă Petrică Pavel

Iubit şi apreciat de toată industria de comunicare, cel mai talentat şi discret fotograf de eveniment s-a stins din viaţă mult prea devreme, la 40 de ani.

de Andreea Pavel
S-a născut în comuna Boteşti, judeţul Vaslui, la 25 septembrie 1967 şi a murit azi dimineaţă, 19 februarie 2008, la orele 4.30. "Petrică Pavel: Un om bun! Sunt sigur că aşa l-a cunoscut toată lumea. Cine l-a cunoscut înţelege ce spun. Poate prea bun ca să-l merităm… A luptat mult pentru a sta cu noi şi până la urmă a plecat. Un suflet mare! Dumnezeu sa îl odihnească!" - Felix Tătaru, preşedintele IAA România.

"Petrică era un om atât de bun! Am lucrat cu el 5 ani la VIVA! revista care l-a consacrat de altfel şi la care a lucrat în toţi aceşti ani cu plăcere şi cu bucurie. Când mă gândesc la el îmi aduc aminte de telefoanele pe care i le dădeam în deadline, când îi spuneam: „Petrica, pozele, gata îi dăm drumul la tipar!!!!” Întotdeauna îmi răspundea grăbit:” Acum sunt pe drum. Am fost la laborator unde am stat câteva ore să le developez. Vin într-o ora, te rog să mă crezi că nici nu am ajuns acasă să mănânc...”

Făcea cele mai bune fotografii de eveniment. Când aparea Petrică cu aparatul în mâini, toata lumea zâmbea instinctiv. Era prietenul tuturor, era blând, bun, cald. Venea câteodată şi spunea: „am o exclusivitate, vrei?”

Mi-e dor de Petrica şi de felul lui de a fi. Îmi va lipsi calmul şi detaşarea lui în această lume plină de orgolii şi păcate. Îmi va lipsi zâmbetul lui şi veşnica lui solicitudine: „Petrica, esti liber mâine seara? E un eveniment...”. Îmi răspundea mereu: „Încerc, îmi fac timp”. Şi întotdeauna venea. Întotdeauna avea timp. În felul acesta şi l-a consumat mai rapid decât alţii. Dumnezeu sa-l odihnească!"- Cristina Stănciulescu, Redactor Şef - Viva!

“Stă în firea omului recent să nu finalizeze lucrurile atât de evident frumoase până când finalul vine de la sine, tăcut. Ne grăbim, ne încarcăm, ne adâncim în prea puţin şi prea frumosul nostru. Noi, oamenii din spatele personajului imaginar Peroni, am reuşit doar parţial să îi mulţumim lui Petrică pentru cât de mult înseamnă pentru noi. Fără exagerare post-factum, numai pasiunea şi profesionalismul lui Petrică au făcut să avem, cred cu convingere, cele mai reuşite fotografii de evenimente. Erau atât de evidente profesionalismul şi specializarea lui Petrică, încât mi s-a părut întotdeauna aproape reduntant să evidenţiez acest aspect. Ce era într-adevăr de apreciat şi am făcut-o destul de puţin la modul declarativ era omul din spatele aparatului - atât de delicat, atent şi aplecat pe detalii de frumos. Şi atât de răbdător să ne asculte toate ideile şi nu numai că ni le asculta dar şi reuşea să le dea viaţă cum nimeni altcineva nu a reuşit. ăi facea toate astea fără a cântari public eforturile din spate. Toate pozele post-eveniment Peroni au fost făcute una câte una de mâinile lui Petrică, pentru ca toate detaliile să fie la locul şi in culorile corecte, chiar şi la pozele noastre alb-negru cu eticheta roşie Peroni. În schimb mă certa că nu am un stil de viaţă foarte sănătos. Mulţumim cu mare drag Petrică.”- Oana-Cristina Ailenei, Brand Manager International Brands, Peroni Nastro Azzurro & Pilsner Urquell.

petrica pavel

"Petrică a fost un om foarte discret. Cred că de aceea îl iubea toată lumea. Nu cred că s-a certat vreodată cu cineva, nici macar nu cred că a ridicat vreodată vocea într-o conversaţie. Era incapabil de răutate, de invidie, de agresivitate. Un paradox, ai putea crede, ştiind cât de agresivi sunt fotografii ‘de eveniment’. Petrica n-a fost un paparazzo. N-a făcut niciodată fotografii fără acordul celui fotografiat. Nu s-a băgat peste nimeni. N-a îmbrâncit. Nu s-a supărat. N-a ripostat. ‘Petrică !’, îl strigau celebrităţile la fiecare petrecere, şi Petrică zâmbea şi fotografia. Astă-vară, a venit la aniversarea Viva ! ca invitat. Slab tare, după operaţii şi tratament, dar optimist şi zâmbitor. ‘Nu pot să mă obişnuiesc să nu fiu eu cel care fotografiază. Dar îmi revin repede şi mă apuc din nou de treabă.’ Alţii erau cei care fotografiau, dar vedetele îi zâmbeau lui. ‘Ce faci, Petrică ?’ ‘Bine.’, le răspundea invariabil Petrică, zâmbind politicos, ca întotdeauna, deşi era deja aproape o umbră." - Cristina Simion Managing Director Edipresse.

"Pentru mine şi colegii mei, Petrică a fost special: prieten drag, prieten de suflet, mult, infinit mai mult decât simplu partener de lucru. Petrică a venit la lansarea noastră oficială şi de la el avem primele fotografii ca echipă. Petrică a venit la nunţile noastre şi de la el avem majoritatea dintre noi frumoasele amintiri în rochii de mireasă. Pe Petrică îl chemam când aveam orice eveniment – profesional sau personal. Orice alt coleg al lui de breaslă era pe planul doi, chemat numai dacă Petrică nu putea veni. Şi el, dragul de el, se străduia să vină de fiecare dată: nu pentru proiect, ci pentru noi, de dor de noi. O să ne fie tare dor de tine, Petricuţă!" - Gabriela Lungu, Managing Partner The Practice.

"L-am cunoscut destul de bine pe Petrică şi sunt foarte mâhnit de dispariţia lui. L-am cunoscut mai demult, când eu eram student şi lucram part-time la ziarul Meridian şi revista Baricada... prin 1994-95. Era un suflet extraordinar şi un om care putea încărca cu energie şi pozitivism un cartier întreg. Din cauza asta cred că toate personalităţile se şi simţeau bine în preajma lui şi se lăsau fotografiate de el. Era o apariţie firească la orice eveniment important. Pentru că a fost unul dintre cei mai importanţi oameni pe care i-am cunoscut."- Răzvan Căpănescu, Creative Director Publicis.

"Petrică a fost unul din cei mai buni oameni pe care i-am cunoscut. Un om mereu cald, prietenos, modest. Îl ştiam de cand am intrat în PR şi îmi arăta cine erau oamenii importanţi la evenimente. Majoritatea albumelor mele sunt făcute de el. Ultima oară l-am văzut vineri la spital şi m-a surprins optimismul lui. Mi-a spus că va fi pe picioare până la Crăciun. Este o mare pierdere pentru mine, pentru colegii mei şi pentru toţi cei care l-au cunoscut. Şi cred că mult timp de acum încolo voi avea reflexul să ma uit după el la evenimente."- Ioana Mănoiu, Managing Partner GMP PR.

"L-am cunoscut profesional, şi am ajuns să fim prieteni. Asta pentru că Petrică era un om cald, prietenos, mereu bine dispus. Făcea parte din acea categorie de oameni pe care pur şi simplu îţi place să îi ai alături, dar pe care te şi poţi baza. Adică un prieten. L-am respectat enorm şi profesional. Petrică a fost cel mai bun fotograf de evenimente pe care l-am întâlnit, singurul pe care îl recomandam, singurul în care aveam încredere. O să-mi lipsească mult de tot, şi personal şi profesional." - Stefania Stavrositu, Junior Partner The Practice.

"E greu să vorbeşti la timpul trecut despre oameni dragi… E şi mai greu să înţelegi de ce viaţa e uneori atât, atât de nedreaptă… Era bun, bland, plin de bun simţ, conştiincios până la propria-i epuizare fizică, gata să mulţumească pe toată lumea, chiar dacă asta însemna să renunţe la el. Era, pur şi simplu, Petrică. Şi sunt atâtea de povestit, şi sunt atâtea aduceri aminte, şi sunt atâtea momente grele în redactia Viva, unde eram pe atunci, pe care le-am depăşit împreună, încat… nu pot, căci doare.

Vreau să mi-l aduc aminte râzând, ca atunci când povestea despre debutul cu stangul în fotografie, marea lui pasiune: … Abia venise în Bucureşti. Vroia să se facă fotograf, înarmat doar cu un aparat vechi, pe care habar nu avea să-l folosească. Dar vroia, înţelegeţi! A bătut Magheru-n lung şi-n lat, a pozat tot ce i-a căzut în cale şi la sfârşit, curios să-şi vada isprava, a tras repede filmul din aparat şi l-a-ndreptat spre soare… Filmul acela de demult s-a voalat, dar râsul lui Petrica, povestindu-şi innocent peripeţia, e felul în care am ales să-mi amintesc de el. Altfel, m-aş gândi din nou că e greu să vorbeşti la timpul trecut despre oameni dragi… şi că e şi mai greu să înţelegi de ce viaţa e uneori atât, atât de nedreaptă…" - Ada Teslaru, Redactor Şef Story.

"La Viva a lucrat din 1999, adică de la început şi până anul trecut, când boala l-a răpus.. De fapt era în (pe atunci Romanian Publishing Group) dinainte de a aparea VIVA! El nu s-a retras de la VIVA, doar şi-a luat cartea de muncă pentru a-şi face propria firmă, devenind freelancer. Asta se întâmpla prin 2004. Cu VIVA însă a pastrat o legătură speciala, fiind revista lui de suflet. A colaborat cu multe publicaţii, dar mai ales cu multe companii şi agentii. Pâna anul trecut, a fost fotograful oficial şi nelipsit de la petrecera VIVA, cea care lui îi placea cel mai mult. În 2007 însă, dupa ce s-a operat şi părea că se simte bine şi că şi-a învins boala, spunea cu bucurie: „anul acesta, la partyul nostru vin ca invitat! Să văd şi eu cum e” Si rideam..." -Cristina Stănciulescu, Redactor Şef - Viva!

Cei care l-au cunoscut şi doresc să-şi ia rămas bun sunt aşteptaţi, începând de mâine, 21.02.2008, orele 13.00, la capela Cimitirului Cernica 2. Slujba de înmormantare va avea loc sâmbăta, 23.02.2008, orele 12.00.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!

sussus

  printeaza articolprinteaza articol     trimite unui prietentrimite unui prieten
silviu covaci
21 Februarie 2008, 11:51
Cat de frumos si de trist acest articol !!!!! Cand vad cat de multi oameni l-au iubit-sincer-si l-au apreciat pt. calitatea lui de OM si de ARTIST, inteleg cum ar trb sa fim si noi !!!! Cred ca noi, colegii lui, nu vom mai putea obtine---o perioada lunga de timp---aceleasi zambete destinse pe care mii de persoane le ofereau lui Petrica !!!
silviu covaci
21 Februarie 2008, 11:52
Si eu -cred- ca ma voi simti singur, fara el alaturi. Mereu era in stanga, sau in dreapta mea si oamenii ne zambeau frumos !!!! Intr-adevar era un om calm si cald pe care il simteai alaturi, dar care nu te deranja niciodata !!!! Mass media a pierdut un ARTIST, iar noi, colegii si prietenii lui am pierdut un OM si un PRIETEN, pe care il aveam mereu alaturi !!!!!
silviu covaci
21 Februarie 2008, 11:53
Ce pacat ca dorinta lui de a fi prezent in toate locurile unde era solicitat, doar ca sa poata oferi calitate produselor sale, l-a facut sa-si neglijeze sanatatea, sa se lase pe el la urma, inaintea celorlalti si astfel, pe un fond slabit, boala sa fie mult mai tare si sa invinga !!!!!
silviu covaci
21 Februarie 2008, 11:54
Boala a invins omul, dar ARTISTUL FOTOGRAF PETRICA PAVEL va ramane vesnic in amintirea tuturor, iar colectiile din biblioteci vor pastra zeci, sute de ani miIle de fotografii minunate facute de PETRICA !!!! Dumnezeu sa-l odihneasca in pace !!!!! silviu covaci
Adela Nicoara
21 Februarie 2008, 13:08
"Petica a murit singur într-un spital rece din Bucureşti. În tot timpul cât a fost în metastază foarte puţin oameni au trecut să-l viziteze. Nu vreau să judec pe nimeni şi nu neg posibilele sentimente ale unora. Însă poate ar fi fost mai bine să afle de aprecierea voastra cât timp trăia...
Adela Nicoara
21 Februarie 2008, 13:08
Poate timpul pe care l-aţi petrecut acum scriind aceste cuvinte ar fi fost mai valoros dacă i l-aţi fi dedicat lui atunci când încă mai putea aprecia gestul vostru... Ultima dorinţă a lui Petrică a fost să vina la înmormantare toată lumea care l-a cunoscut...
Alin Zainescu
21 Februarie 2008, 13:29
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!
Dan Santimbreanu
21 Februarie 2008, 13:42
Adela, cred ca cei care au scris au scris din suflet. Eu ultima data l-am vazut pe Petrica la PR Week si facea ce se pricepe el mai bine: fotografii. Eu am crezut ca a castigat lupta cu cancerul. Nu am fost atat de apropiati insa imi va fi sincer dor de el...
Diana Bishop
21 Februarie 2008, 13:55
Asta este cea mai trista veste pe care am primit-o in ultima perioada. Petrica a fost un OM fantastic si un fotograf desavarsit. Te iubim Petrica. Dumnezeu te odihneasca, ca noi nu putem decat sa te plangem!
Sorin Burla
21 Februarie 2008, 14:08
Am lucrat alaturi de Petrica, la Meridian, pe vremuri prin '94 ... era foarte perseverent si se vedea ca-l bucura munca pe care o facea. Apoi l-am mai intilnit din cind in cind pe la cite un eveniment, vesnic incarcat de aparate si planuri. Imi spunea ca-i merge bine si ca este multumit. Iar acum nu mai este ... o disparitie dureroasa si nefireasca.
Tiberiu Capudean
21 Februarie 2008, 14:29
Am colaborat la nenumarate evenimente de-a lungul anilor. Un om minunat. Un fotograf excelent. Ne va lipsi tuturor celor care l-am cunoscut. Inca nu-mi vine sa cred…
Marius Covache
21 Februarie 2008, 16:11
Este un om despre care am auzit foare multe lucruri, dar pe care din pacate nu am avut ocazia sa-l cunosc personal. Dumnezeu sa-l odihneasca!
Cristina Iorgu
21 Februarie 2008, 17:13
Vineri am fost la Petrica la spital...Cu vocea stinsa spunea ca s-a saturat si abia astepta sa plece din spital...abia astepta sa se vindece....Dumnezeu sa ii odihneasca sufletul in pace, acolo unde "nu este intristare ci viata fara de sfarsit"!
Roxana Paun
21 Februarie 2008, 17:47
Un om incredibil care a avut mult talent. Mi-e greu sa ma gandesc ca nu-l voi mai vedea niciodata la evenimente...Poate insa ne va privi de acolo de sus...
Ruxandra Petrescu
21 Februarie 2008, 17:50
Un OM minunat si puternic; am vorbit cu Petrica cu cateva zile inainte sa plece dintre noi; am admirat puterea lui si impacarea care se simtea in voce. Dumnezeu sa-l odihneasca!
Viorel Ilisoi
21 Februarie 2008, 18:41
Sint Viorel Ilisoi, reporter la "Cotidianul". Intentionez sa scriu un reportaj despre viata si fotografia lui Petrica Pavel. Va rog: cine l-a cunoscut, cine imi poate vorbi/povesti despre Petrica, cine are fotografii de-ale lui, contacte cu familia, cu prietenii, sa-mi scrie pe e-mail tarcus_1234@yahoo.com. Petrica Pavel merita, la rindul lui, un portret. Va astept!
Constantin Vaciu
21 Februarie 2008, 23:19
Trist cand pierzi un prieten drag! Cine la cunoscut pe PETRICA PAVEL nu are cum sa uite privirea lui prietenoasa si felul in care fara sa stii te imortaliza in fotografiile lui! Si cred ca, acolo de unde este ne priveste si incearca sa faca un zoom sa ne vada mai bine! Vei fi mereu in inimile noastre!
Cristina Bazavan
21 Februarie 2008, 23:32
era un om minunat; n-am vzt p nimeni care sa aiba macar un gind nashpa d el, era bunatatea absoluta, nu stiu pe cineva care sa fi fost mai altruist si mai bun decit el. stiu ca suna patetic, dar uneori ce se intimpla e incredibil d nedrept. incredibil. si n-o sa mai fac never ever nici un comment p tema asta!!!!!!
Mimo
21 Februarie 2008, 23:41
o sa uit toate evenimentele mondene unde m-am intalnit cu el, insa nu si zambetul sau mereu cald. acum ne zambeste de sus.
Monica
21 Februarie 2008, 23:44
vai, ce veste proasta. tin minte ca ne-am vazut de trei-patru ori in viata si tot asa, venea la mine, imi zambea, imi facea o poza, mi-o trimitea... stii care e treaba?> nu l-am vazut de vreo 5 ani si zilele trecute m-am gandit la el! plus ca mi-a facut fotografia cu care ma laud cel mai mult si pe care o trimit tuturor...uff...
Diane
21 Februarie 2008, 23:45
L-am cunoscut pe Petrica acum un an si jumatate.. nu mi-a venit sa cred cand am auzit ca e bolnav si nu mi-a venit sa cred nici ca s-a dus. Am sperat mult pentru el dar din pacate n-a fost suficient. de plecat nestiut de nimeni - nu are cum..
Bogdan M
21 Februarie 2008, 23:50
Hai copilu', fruntea sus si smile Vino la Paris un week end prelungit. Te relaxezi, mergem la cafeneaua aia care-ti place tie in Montmartre... Ia-ti doua zile libere si vino incoace. Tu esti ca acasa in Paris si te si vad bituind pe stradutele tale, prin muzeele tale...
Fabian Anton
22 Februarie 2008, 00:11
Cînd ajungeam la „Baricada“ avea o glumă a lui fără de care nu mă lăsa să intru în fotocabinet, trebuia întîi să bat la uşă apoi deschidea încet şi spunea: „Căutaţi cumva pe Petrică? Sau căutaţi Lupu' ?“. Abia dacă alegeam al doilea răspuns mă lăsa să intru şi, de-atunci noi, cei ce îl cunoşteam, îi spuneam în glumă „Petrică şi lupu' “.
Vali Barbulescu
22 Februarie 2008, 00:26
L-am cunoscut si i-am apreciat mereu discretia si profesionalismul. Ultima oara l-am intalnit intr-un magazin Apple si era foarte bucuros ca isi luase o masina nemteasca buna. Sper ca viata si pasiunea sa pentru fotografie i-au rasplatit bunatatea si bunul sau simt. Moartea este mereu aceeasi. Rece si necrutatoare... Dumnezeu sa il odihneasca in pace !
iulian feraru
22 Februarie 2008, 01:34
astazi am aflat de un coleg ca petrica nu mai e printre noi. parca nu pot sa accept aceasta idee, imi este f greu, dar am convingerea ca petrica a fost chemat la Domnul sa-i faca niste fotografii dumnezeiesti, asa cum le facea si pana acum muritorilor de rand, care suntem noi. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l aseze langa cei drepti si buni.
Cristian Chivu
22 Februarie 2008, 09:32
Cuvintele sunt prea sarace pentru a-mi exprima durerea insa pot sa spun ca ma mandresc ca am avut sansa de a-l cunoaste si cred eu, de a fi unul din prietenii lui apropiati. A fost un om deosebit atat din punct de vedere profesional dar mai ales a fost un om cu un caracter remarcabil. Ne vom aminti intotdeauna de tine dragul nostru prieten Petrica, Dumnezeu sa te ierte si sa te aibe in grija Sa!
Loredana Rusu
22 Februarie 2008, 10:06
L-am cuoscut pe Petre la festivalul Trofeul Amara 1994 -la Zlobozia,era un om bland,chipul lui ii spunea totul si de un profesionalis extraordinar.Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.
Johana Toma
22 Februarie 2008, 10:49
Nici acum nu pot sa cred ca a murit. Petrica, iti multumesc pentru ca mi-ai dat ocazia sa te cunosc. Multumesc ca, prin felul tau de a fi, ai reusit sa aduni o industrie intreaga, multumesc ca ne esti exemplu. Nu pot sa cred ca la numarul lui nu va mai raspunde Petrica Pavel. Te iubim! Dumneazeu sa te odihneasca!
Laurentiu
22 Februarie 2008, 12:40
Un cand pios pentru fostul meu coleg si prieten. Dumnezeu sa-l odihneasca!
Monica Ionita (Popovici)
22 Februarie 2008, 15:46
I-am auzit vocea pentru ultima oara acum 3 saptamani. Dupa, culegeam vesti zilnic. Refuzam sa gandesc ca e mai rau decat mai bine. Speram. N-a stiut sa refuze niciodata. Cu pretul odihnei, al meselor sarite, al noptilor pierdute... Mi-a facut cele mai frumoase poze la nunta. Pasea printre oameni, incarcat cu aparatele lui, ca o adiere, nu inportuna.Om bun, te-ai dus...Asa a vrut Dumnezeu.
Aurelian A.
22 Februarie 2008, 16:53
Incerc sa imi adun gandurile.Azi mi-am luat ramas bun de la el.L-am vazut ultima data lucrand la un eveniment la Cluj.Pe o vreme caineasca isi facea meseria.Asta stia cel mai bine.Si sa fie bun.Dumnezeu sa-l odihneasca!
rafi
22 Februarie 2008, 20:47
a ajuns unde isi dorea, ca isi dorea sa realizeze...sa fotografieze ingeri... condoleante din partea echipei f64studio
rafi
22 Februarie 2008, 20:47
a ajuns unde isi dorea, ca isi dorea sa realizeze...sa fotografieze ingeri... condoleante din partea echipei f64studio
rafi
22 Februarie 2008, 20:47
a ajuns unde isi dorea, ca isi dorea sa realizeze...sa fotografieze ingeri... condoleante din partea echipei f64studio
roxana toma
22 Februarie 2008, 21:12
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si liniste. L-am cunoscut pe Petrica. Un om exceptional!
duhovnicul
22 Februarie 2008, 21:50
A plecat la Domnul impacat sufleteste si cu o mare credinta! A avut o voita foarte mare de a trai...si va trai mereu , pentru ca suferinta i-a deschis ochii spre taina credintei! Petrica n-a murit, ci doarme!
Augustus Costache
22 Februarie 2008, 22:20
Am lucrat cu el, cativa ani, in urma cu mai bine de un deceniu, la “Baricada”, si a trebuit sa suporte cu stoicism toate locurile bizare pe unde l-am tarat sa faca fotografii pentru reportajele mele - canalele aurolacilor, leprozeria de la Tichilesti etc. Nu l-am mai intalnit in ultimii ani, dar marturisesc ca mi s-a parut intotdeauna un om deosebit, a carui trecere la cele vesnice o deplang.
Elena Diaconu
24 Februarie 2008, 12:38
L-am cunoscut pe Petrica anul trecut la PR Week. L-am vazut timp de trei zile, in care am vorbit putin si apoi nu l-am mai revazut, insa nu mi-a trebuit mult ca sa-mi dau seama ca e o persoana deosebita. M-a intristat mult vestea mortii lui...
pavel maricica,mugurel si dani
24 Februarie 2008, 18:02
domnul sal odihneasca in pace.Ne pare foarte rau pentru ca a murit noua familiei lui
maricica,mugurel si dani
24 Februarie 2008, 22:42
Intradevar,dupa razboi multi viteji se arata,dar nu sunt de acord cu Adela Nicola,Petrica nu a murit singur intr-un spital.Au fost foarte multi prieteni care lau ajutat.Stiu sigur acest lucru deoarece eram langa el din luna mai,de la prima operatie si pana in luna in care a murit.
maricica,mugurel si dani
24 Februarie 2008, 22:47
Uneori poate veneau prea multe persoane,iar el era obosit si nu putea vorbii cu toti.Au fost prietenii si colegii lui care chiar au stat la spital cu el si anume:Laurentiu si Silviu.A fost prietena lui Ioana care era langa el.Urma sa se casatoreasca cu Ioana daca aceasta boala nu lar fi doborat.
Maricica,Mugurel si Dani
24 Februarie 2008, 22:51
Petrica nu a fost singur niciodata ,mereu la avut pe Dumnezeu langa el si il iubea foarte mult,de aceea la si chemat la el.A fost un om bun,iubitor,de multe ori sa lasat pe el si i-a ajutat pe cei din jur.
Maricica,Mugurel si Dani
24 Februarie 2008, 22:52
El nu a stiut sa spuna "nu"nimanui.A trait tot ce a facut,a trait totul cu o maxima intensitate si mult prea repede a plecat in "lume celor drepti".A luptat cu boala ca un adevarat barbat in adevaratul sens al cuvantului."Dumnezeu sa-l odihneasca in pace".
P[ETRICA
24 Februarie 2008, 23:26
NU O S-AL UIT NICIODATA UN ALT PETRICA
PETRICA
24 Februarie 2008, 23:36
TE-AM VAZUT DUMINICA SEARA MI-AI PROMIS CA ESTI BINE DE CE TEAI DUS? NU O SA TE UIT NICIODATA
PETRICA
24 Februarie 2008, 23:40
AM PUS POZA TA IN MAGAZIN CU DOLIU te recunosc toti fotografii care intra in laborator TU UNDE AI DISPARUT
PETRICA
24 Februarie 2008, 23:40
AM PUS POZA TA IN MAGAZIN CU DOLIU te recunosc toti fotografii care intra in laborator TU UNDE AI DISPARUT
NEC
24 Februarie 2008, 23:47
40 DE ANI I-AI SERBAT LA MINE ACASA PE 25 SEPT.IERI TE-AM CONDUS PE ULTIMUL DRUM .5ANI IN FIECARE ZI O SA MA ROG PT. SUFLETUL TAU PETRICA PRIETENUL TAU
NEC
24 Februarie 2008, 23:47
40 DE ANI I-AI SERBAT LA MINE ACASA PE 25 SEPT.IERI TE-AM CONDUS PE ULTIMUL DRUM .5ANI IN FIECARE ZI O SA MA ROG PT. SUFLETUL TAU PETRICA PRIETENUL TAU
Daniela Mironov Banuta
25 Februarie 2008, 16:04
Imi pare atat de rau, abia acum am aflat ca s-a dus... Nu-mi vine sa cred ca nu o sa-i mai vad zambetul si ca nu va mai fi acolo la evenimente, o prezenta atat de discreta, atat de linistitoare...
Daniela Mironov Banuta
25 Februarie 2008, 16:05
In 1997 era fotograful nostru la Unica si era cunoscut inca de pe atunci. A pus umarul la carierele tuturor, la proiectele tuturor, a scos din impas atat de firesc pe oricine il cerea o mana de ajutor. Sa te odihnesti, Petrica, in liniste!
dina litzica
25 Februarie 2008, 17:44
Abia azi am aflat de plecarea lui Petrica si nu mi-a venit sa cred! Nu l-am vazut de citeva luni bune, dar nu m-am intrebat niciodata de ce. Este unul din cei mai de bun simt oameni pe care i-am cunoscut vreodata! Si cind spun asta ma gindesc la bunul simt profesional, la faptul ca a fost un om intreg! Dumnezeu sa-l odihneasca, dina
Dana Donose
25 Februarie 2008, 22:44
Sunt una din persoanele care l-a cunoscut pe petrica, abia astazi am aflat ca nu mai e printre noi...Dumnezeu sa-l odihneasca...
Chiriac Catrinel
26 Februarie 2008, 09:38
Dumnezeu sa il odihneasca in pace! Adrian Oianu si Catrinel Chiriac
cristian p. petru
26 Februarie 2008, 19:58
trist dar adevarat. colegul meu cu care incepusem in anii 90 ucenicia la Evenimentul zilei s-a stins, dar a ajuns intre stele. Dumnezeu sa il odihneasca si sa ii ierte pacatele ca si noua celor din jur care nu l-am apreciat poate la justa sa valoare cind a trait.
MIRELA
26 Februarie 2008, 23:15
Un om bun si un bun profesionist...Pacat... Dumnezeu sa-l odihneasca in pace...
ionescu gica
8 Martie 2008, 18:51
Am aflat despre trista şi prematura dispariţie a fostului coleg Petrică Pavel din ziar Dumezeu cheamă la El pe cei buni. Anul trecut am aflat despre cumplita boală de care suferea foarte trist şi mare păcat pentru pierderea unui suflet aşa mare Dumezeu să-l odihnească. Nu te voi uita niciodată să facem orice să-i păstrăm memoria vie
ionescu adriana
15 Martie 2008, 14:46
Am aflat azi, cu mult regret de moartea lui Petrica. Dumnezeu sa-l odihneasca. Am lucrat la Meridian si Baricada impreuna.cu acest om deosebit. Regret din suflet moartea lui prematura.
Paula Agarici
21 Martie 2008, 10:56
Petrica este acum cu mama mea, profesoara lui de fotografie, Mariana Agarici, in timp ce diavolii au ramas pe Pamant sa ne chinuie existenta...
Liliana Levinta
21 Martie 2008, 18:10
Cu siguranta, imi voi aduce aminte intotdeauna de zambetul lui, de caldura cu care te privea, de discretia regala de care dadea dovada intotdeauna. ITI MULTUMESC PETRICA pentru tot ce-ai facut de-a lungul anilor pentru mine. Dumnezeu sa-ti odihneasca sufletul !
Nicoleta
19 Mai 2008, 18:03
Petrica a fost un om cu un suflet atat de mare incat D-zeu a considerat ca noi pacatosii nu il meritam...si l-a luat.Prin firea lui bland si calma te facea s ate simti bine oricand, oriunde.Ultima oara cand am fost la el mi-a spus sa fiu vesela si astepta sa plece la Ioana, spunea ca acolo se va simti cel mai bine...D-zeu a vrut sa ii ofere un loc mai bun!
Gratiela
5 Iunie 2008, 11:07
Petrica a fost primul om cu care am facut echipa la "Meridian", in 1992. Fiind la inceput in jurnalistica, Petrica avea darul sa-mi spuna:"Lasa ca n-o fi Dracul atat de negru, ne descurcam noi". Ii placea sa fotografieze locuri, dar mai ales ii placea sa fotografieze oameni; avea un dar divin de a arata personalitatea , dincolo de haine si conveniente. Dumnezeu sa te odihneasca in pace!
Cobzaru Costel
9 Decembrie 2008, 23:04
L-am cunoscut de mult , prin ani 1999 - 2001 , rar mi-a fost dat sa vad un om cu atata bun simt. Din pacate am auzit foarte tarziu de aceasta tragedie , 08.12.2008 . Cobzaru Costel
Cobzaru Costel
9 Decembrie 2008, 23:10
In momentul cand am aflat vestea... nu mi-a venit sa cred, am citit articolul de cinci ori . Doamnee...ce pacat. Nu stiam ca este bolnav. Desi nu l-am mai vazut de foarte multi ani, consider ca era un om deosebit. I-mi pare foarte rau ca a plecat asa devreme dintre noi. I-mi pare rau si pentru durerea lasata in sufletele celor care l-au iubit. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace…Cobzaru Costel
alexutza
17 Decembrie 2008, 14:57
nu imi plac poze sunt f f f ff frumoase
alex
16 Iulie 2009, 20:42
mi-e dor de tine Petrica.... si nu ma pot abtine sa-intreb din cand in cand: "oare ce-o mai face Petrica?"
BEATRICE DINU
21 Martie 2012, 17:39
Abia azi, dupa atita timp am primit aceasta veste cu mare tristete ,cel mai bun fotograf de moda cu care am avut onoarea sa lucrez ,un profesionist desavarsit si un prieten de nadejde.L-am cunoscut inca de la inceputul carierei lui si ma bucuram de succesul si aprecierea de care avea parte .Nu l-am vazut de foarte multi ani dar sunt sigura ca ii vom pastra si aprecia tot ceea ce a lasat in urma .
Pavel Maricica
25 Septembrie 2012, 00:02
Chiar daca au trecut patru ani si sapte luni de cand te-ai stins, vei ramane mereu in amintirea noastra asa cum te stiam.Uneori credem ca este doar un vis din care am vrea sa ne trezim iar tu sa fi printre noi,sa ne faci o poza sau sa povestim, sa ne plimbam, orice. http://www.facebook.com/pages/PetrePavelStudio/469384256426029
Jackie Bojor
23 Decembrie 2013, 18:54
Trist. Foarte trist. Eu nu mai "activez in domeniu" de ani buni si pe Petrica l-am intalnit ultima oara prin 2007, nu mai stiam nimic de el. Am zis, ia sa dau pe Google sa vad pe unde mai activeaza Petrica. Aflu ca in Rai... Un dragutz de baiat si un fotograf talentat si profesionist pe care te puteai baza. Respect.
Vaciu Constantin
25 Septembrie 2014, 12:18
Azi era ziua lui Petrica - era ziua in ca vorbeam la telefon minute in sir cu el, era ziua in care cu sigurantza si-ar fi luat cel mai frumos cadou,.azi, de ziua ta Petrica iti las gandurile cele mai frumoase sa zboare catre tine! NE LIPSESTI! Poate pana la urma cei ce te-au iubit se vor uni si o sa iti aduca in dar, de ziua ta, o carte cu tot ce ai surprins tu mai frumos pe acest pamant!..Poate..
Scrie parerea ta:
Nume:
Email:
http://   Website:
Comentariu:
Scrie in cifre numarul din imagine
Cod verificare